O livadă de nuci cu o suprafață de 3-5 hectare poate asigura unei familii un profit minim de 15-20.000 euro pe an cu un soi de nuc slab productiv. Un soi productiv poate maximiza câștigul, mai ales că se folosesc nu doar fructele, ci și coaja acestora, frunzele, mugurii și lemnul de nuc.

Agricultura inteligentă. Izolat, nucul comun este un pom viguros care poate atinge 35 m în înălțime și 2m în diametrul trunchiului. Mai suplu în cultură, acesta ia forme speciale care-i permit o fructificare maximă, cu randamente de 3-8 tone/hectar și un conținut de 40-70%  miez. Din endocarp (coajă) se prepară cărbune activat și linoleum, iar din mezocarp (coaja verde) se extrag substanțe tanoide folosite la prelucrarea pieilor. Lemnul nucului se folosește la fabricarea mobilei de lux și echiparea automobilelor scumpe, la fabricarea instrumentelor muzicale și a parchetelor. Din frunze se prepară vopsele, se extrag substanțe folosite în industria cosmetică și a farmaceutică și coloranți. Uleiul de miez de nucă este foarte solicitat pe piața alimentară, farmaceutică și cosmetică.

Agricultura inteligentă. Nucul mai este o specie cu o mare plasticitate ecologică, puțin pretențioasă față de sol, cu sistem radicular foarte puternic. Poate fi cultivat pe coaste sau pe terenuri fugitive.

Agricultura inteligentă.  În funcţie de dimensionare și schema de amplasare a puieţilor, se identifică trei tipuri de livezi de nuci, respectiv tradiţională, semi-intensivă şi intensivă. Numărul de puieţi la hectar variază de la un model de livadă la altul (100-400 puieţi), iar în funcţie de aceasta depinde şi randamentul economic al exploataţiei agricole.

În anul 2010, cu o producție de 34,4 mii de tone de nucă, România ocupa primul loc în rândul producătorilor din Europa și locul al optulea în lume, după China, Statele Unite, Iran, Turcia, Ucraina, Mexic și India. Suprafața cultivată cu nuci a scăzut de la 3.800 de hectare în 1989, la numai 1.490 de hectare în 2010.

Înființarea plantațiilor de nuci: alegerea terenului

Agricultura inteligentă. Deși nu este un soi pretențios, nucul se dezvoltă bine pe terenurile cu soluri bine aerate sau cele pe care anterior au fost cultivate cereale, plante leguminoase sau borceaguri, potrivit ghidului dedicat cultivatorilor de nuci, realizat de Oleg Tîrșînă și publicat de Asociația Nuciferilor din Republica Moldova. Trebuie evitate terenurile excesiv de umede şi fără drenaj, cele cu nivel freatic sub 1,5m, cât şi solurile lipicioase, asfixiante, cum sunt cele mlăștinoase, sau cele situate în depresiuni, în zone unde se înregistrează brume târzii de primăvară/îngheţuri târzii de toamnă. Cu toate acestea, este indicat ca plantația de nuci să fie înființată în apropierea unei surse de apă, pentru a facilita irigațiile în perioadele secetoase. Săparea unui puț sau construirea unui sistem de aducțiune prezintă costuri suplimentare.

Datorită rădăcinilor puternice, nucii pot fi plantați pe terenuri în pantă. O înclinație de 3-6° permite o bună întreţinere a solului si un transport uşor al fructelor. Plantaţia poate fi înfiinţată și în pante de 6-12° sau chiar 18-20°, având grijă ca rândurile să fie orientate pe direcţia curbelor de nivel.

Înființarea plantațiilor de nuci: pregătirea terenului

Terenul pe care va fi înființată plantația de nuci trebuie dezmiriștite. Apoi, terenul se boroneşte, se nivelează şi se dezinfectează. După ce sunt parcurse aceste etape, se poate trece la fertilizazarea solului. Se recomandă administrarea a 10-60 tone de mraniță, 100 kg P2O5 şi 80 kg K2O la un hectar cultivat cu nuci.

Agricultura inteligentă.  Înainte de plantare, terenul se parcelează, nivelează şi se pichetează.

Pomii altoiți se plantează primăvara devreme. În cazul în care se optează pentru plantarea la o distanță de 10 metri între rânduri, după schemele: 10x8m (125 puieți/ha), 10x12m (85 puieți/ha), 12x14m (60 puieți/ha) sau chiar cu o densitate mai mică la hectar.

Puieții de nuc se plantează în gropi. Se recomandă ca gropile de plantare să se facă în ziua plantării, pentru a converva un maximum de umiditate, dar acestea se pot face și cu 1-2 zile înainte de plantare. Gropile trebuie să aibă o dimensiune de 60×60 cm şi adâncimea de 70 cm, pentru a permite acoperirea rădăcinilor. În cazul în care se plantează pomi solitari sau plantarea se face în soluri puternic erodate, gropile trebuie să fie mai mari, de 1×1 m, şi cu o adâncime de 80 cm. Se amestecă mraniță cu sol până la aproximativ 2/3 din adâncimea gropii, după care se tasează uşor acest amestec, astfel încât să rămână suficient loc liber pentru amplasarea completă a pomului cu toate rădăcinele sale.

Agricultura inteligentă. Pomul se plantează până la acelaşi nivel de adâncime la care a fost şi în pepinieră. Punctul altoirii se pune la nivel cu solul, dar nu mai sus de 5 cm.

Înființarea plantațiilor de nuci: perioada optimă de plantare

Perioada de plantare coincide cu perioada de repaus a pomilor şi începe după scoaterea pomilor din pepiniere, respectiv la sfârşitul lunii octombrie-începutul lunii noiembrie, potrivit specialiștilor de la Asociația Nuciferilor din Republica Moldova. Plantarea din toamnă ţine de la căderea frunzelor şi până la îngheţarea solului (decembrie). Dacă solul nu îngheaţă şi temperatura aerului se menţine peste punctul de îngheț (peste 0 grade Celsius), nucii pot fi plantați și iarna.

Agricultura inteligentă. Pomii plantați toamna au șanse mult mai mari să se prindă, comparativ cu cei sădiți primăvar, deoarece beneficiază de umiditatea bună din sol. Totodată, perioadele în care solul se menţine la peste plus 2 grade Celsius permit pomilor plantaţi să-şi reia activitatea şi să apară rădăcini noi (rizogeneza).

Plantarea de primăvară cuprinde perioada lunii martie şi prima decadă a lunii aprilie, moment ce coincide cu apariţia unor temperaturi pozitive şi cu dezgheţarea solului. Însă, perioada este scurtă deoarece temperaturile ajung repede la punctul biologic al nucului, respectiv peste 10 grade Celsius, iar pomii intră rapid în vegetaţie. Imediat după plantare, temperatura creşte şi provoacă pornirea părţii aeriene în vegetaţie, fără ca partea radială să aibă timpul necesar să formeze rădăcini noi şi să înceapă procesul absorbţie al apei şi altor elemente minerale. Din această cauză pomii plantaţi în primăvară se prind mai greu şi reuşita lor stă sub semnul întrebării până aproape de sfârşitul lunii mai.

Agricultura inteligentă. De multe ori, în această perioadă se poate instala seceta pedologică. Astfel, rezultatele în cazul plantării de primăvară pot fi mult mai slabe decât în cazul plantării de toamnă.

Este importantă orientarea rândurilor pe direcţia Nord-Sud, pentru a asigura o cantitate maximală de lumină de-a lungul zilei şi a evita umbrirea (cu excepţia terenurilor în pantă, unde rândurile sunt paralele cu curbele de nivel). Totodată, rădăcinele trebuie tăiate 1-2 cm (fasonare), înainte de plantare.

Înființarea plantațiilor de nuci: atenție la rădăcini!

Rădăcinile nucilor sunt foarte sensibile la loviturile mecanice şi mai ales la expunerea pentru mai mult timp la aer sau soare. De aceea, rădăcinile se protejează obligatoriu la transport cu peliculă sau se leagă în saci. Aduşi la locul de plantare, nucii trebuie puși în şanţuri de 50-60 cm adâncime, cu tot sistemul radicular. Rădăcinele se acoperă cu pământ umed. Unii pomicultori recomandă ca pomii să fie ținuți înainte de plantare una-două ore într-o groapă cu apă. De asemenea, pomii nu se scot toți o dată din șanț sau din groapa cu apă, ci pe rând, în funcție de viteza de plantare.

Agricultura inteligentă. Rădăcinile afectate au capacitatea scăzută de a se reface în timp scurt și nu veți putea cere socoteală furnizorului, deoarece, în cele mai multe cazuri, după achiziționare, răspunderea cade pe umerii cumpărătorului.

Înființarea plantațiilor de nuci: soiuri de nuci

Aveți grijă de unde cumpărați pomii. Cei de la marginea drumului, chiar dacă pot fi mai ieftini, nu vin cu certificate care să ateste că sunt liberi de viruși sau că sunt nuci și nu alte tipuri de pomi. Nu puține au fost cazurile în care clienții au fost păcăliți și au rămas cu paguba!

Agricultura inteligentă. Pentru plantare, se recomandă puieți altoiți de nuci de 1-2 ani. Puieții de nuc de 1 an trebuie să fie cu înălţimea de minimum 20 – 40 cm de la colet, bine lemnificați şi cu mugurii sănătoşi. Rădăcinile trebuie să fie bine dezvoltate, multe şi cât mai lungi posibile.

Dacă doriți să accesați fonduri europene nerambursabile prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, pentru a înființa o plantație de nuci, este bine de știut că la evaluarea proiectului se va ține cont dacă soiul de nuc folosit este sau nu înscris în Catalogul Oficial al soiurilor, ediția 2012. În acest catalog sunt trecute următoarele soiuri de nuci: Anica, Cazacu, Chișinău, Ciprian, Claudia, Corjeuși, Costiujeni, Geoagiu 65, Geoagiu 86, Germisara, Jupânești, Miroslava, Novaci, Ovidiu, Ronutex, Schinoasa, Sibișel 44, Sibișel 252, Șușița, Timval, Valcris, Valcor, Valmit, Valrex, Valstar, Velnița și Unival.

Agricultura inteligentă. În cercetarea agricolă românească, se evidențează specialiștiide la SCDP Geoagiu, care, în urma unei munci de cercetare de peste 50 de ani, au creat 10 soiuri de nuc: Sibişel precoce, Sibişel 44, Geoagiu 65, Germisara, Orăştie, Sarmis, Sibişel 252, Geoagiu 86, Claudia şi Ciprian. Pentru însuşirile lor, productivitate, calitate deosebită a fructelor, comportare bună la atacul bolilor, adaptare pentru toate zonele de cultură a nucului, câmpie şi zona de deal, mergând până la altitudinea de 500 m, aceste soiuri sunt foarte apreciate atât în ţară cât şi în străinătate. Numai în România, aceste soiuri  au primit peste 30 de medalii de aur şi argint la concursurile republicane de fructe.

Pomul din soiul Geoagiu 65 este de vigoare mică-mijlocie, cu coroana piramidală, răsfirată, bine luminată, ramuri fructifere groase și lungi, garnisite cu formațiuni de rod mixte. Tipul de înflorire este protogin. Florile bărbătești înfloresc mult mai târziu decat cele femeiești, necesitând polenizatori. Pomul din soiul Geoagiu 65 intră pe rod din anul 6-7 de la plantare și produce foarte mult și în fiecare an. Pomul din soiul Geoagiu 65 rezistă bine la ger și are o comportare foarte bună la atacul bolilor specifice, bacterioza și antracnoza. Fructul este mare (15 g), de formă ovoidă, cu baza rotunjită și vârful ascuțit. Coaja de nucă este potrivit de groasă, cu suprafața netedă, de culoare maronie, se sparge ușor în mână. Sudura valvelor este bună, dar proeminentă. Orificiul peduncular este mare, dar bine închis cu fibre. Miezul reprezintă 50 % din greutatea fructului și conține 69% substanțe grase și 17,5 % substanțe proteice. Tegumentul este de culoare galbuie-închis. Gustul este plăcut aromat. Maturarea fructelor are loc în a doua jumătate a lunii octombrie.

Pomul din soiul Sibișel 44 este de vigoare mijlocie, are coroana piramidală largă, cu ramuri de schelet lungi destul de groase, garnisite cu formațiuni de rod mixte. Tipul de înflorire este protogin, florile femeiești înfloresc cu mult timp înaintea celor bărbătești, necesitând polenizatori. Intră destul de repede pe rod, începând din anul 6-7 de la plantare, produce mult și în fiecare an. Pomul din soiul Sibișel 44  rezistă bine la ger și destul de bine la atacul bolilor specifice, bacterioza și antracnoza. Nuca este mare (14,5g), de forma ovoidală, cu vârful ascuțit și baza rotunjită. Coaja este subțire, sudura valvelor este bună, dar proeminentă, se sparge ușor cu mâna, având culoare maronie-gălbuie. Orificiul peduncular este destul de mic și bine închis cu fibre. Miezul nucii reprezintă 48 % din greutatea fructului, are tegumentul de culoare alb-gălbui, este crocant cu gust dulce, plăcut aromat, se scoate ușor din coji și conține 65,4 % substanțe grase și 18,4 % substanțe proteice. Maturarea fructelor are loc la sfârșitul lunii septembrie și, uneori, la început de octombrie.

Pomul din soiul Germisara este de vigoare mare-mijlocie, cu coroana globuloasă, bine luminată, ramurile de schelet potrivit de groase, garnisite cu formațiuni de rod mixte. Caracterul de înflorire este protogin, florile femeiești înflorind cu mult înaintea celor bărbătești și, de aceea, necesită polenizatori. Intră pe rod în anul 6-7 de la plantare și produce foarte mult, în fiecare an. Este soiul cu cea mai mare productivitate din sud-vestul Transilvaniei. Pomul din soiul Germisara rezistă bine la ger și la atacul bolilor specifice. Fructul este mare (15 g), de formă ovoidă, cu baza rotunjită și vârful ascuțit.

În cazul unor soiuri ca Schinoasa, Cazacu sau Chișinău, raportul miezului poate ajunge la 50-58% din masa fructului uscat. Soiul Cazacu are înflorire protogină: florile masculine înfloresc (11-15 mai) cu 6-7 zile mai devreme decât cele feminine (5-15 mai). Intră pe rod în anul 4-5 de la plantare, are productivitate înaltă: 3-3,5 (4) t/ha. Este rezistent la ger, secetă, boli şi dăunători, iar perioada de vegetaţie este 130 zile.

Pomii din soiul Costiujeni au o vigoare mare, formează o coroană sferică aplatizată și înfloresc timpuriu: florile masculine la 5-11 mai, cele feminine la 15-23 mai. Pomii din soiul Costiujeni sunt sensibili la ger, fructifică neregulat. Este utilizat cel mai des pentru polenizare, dar se pot înființa și plantații industriale.

Pomul din soiul Chișinău are creștere moderată, intră în vegetație târziu (cu 10-12 zile mai târziu decât alte soiuri). Are perioada de înflorire tardivă. Înflorirea este protandră: întâi înfloresc florile feminine (15-22 mai), iar apoi cele masculine (16-24 mai), astfel că termenele de înflorire a ambelor sexe se suprapun și soiul este autofertil. Formează flori și din primii muguri inferiori celor terminali, dându-i astfel o tendință de fructificare semi-laterală. Soiul fructifică constant, recolta atingând 2-2,5 t/ha. Pomul din soiul Chișinău este rezistent la ger și la înghețurile târzii de primăvară. Perioada de vegetație este de 185 zile.

Înființarea plantațiilor de nuci: irigarea

Norma optimă de irigare este de circa 20 l apă/pom/săptămână, dar aceasta poate scădea/creşte în funcţie timp de cantitatea de precipitaţii sau lipsa acestora (secetă). Metoda de irigare cea mai recomandată este cea prin picurare. Pe furtun se vor adăuga anual câte o picurătoare suplimentară, de o parte şi alta a rândului de pomi, la o distanţă de 0,4m de precedenta.

Înființarea plantațiilor de nuci: tăierile de formare a coroanei

Tăierile de formare au ca scop prinderea mai eficientă a tinerilor puieţi, proiectarea şi întreţinerea coroanei pomului, stimularea fructificării prin eliminarea ramurilor inutile sau moarte. În acelaşi timp, tăierile de formare vor facilita lucrările şi recoltarea mecanizată prin omogenizarea formelor şi a dimensiunilor arborilor. Aceste lucrări se execută în perioada de repaus vegetal al arborilor. Dacă trunchiul nucului nu este scurtat la 1,2-1,3 m, el va intra foarte târziu pe rod. Pentru fiecare 10 cm în plus la înălțimea trunchiului, se adaugă câte un an până la intrarea pe rod.

Totodată, la sfârşitul lunii august, se iau măsuri pentru a stopa creșterea puieţilor de nuc, în scopul de a-i proteja de îngheţurile timpurii de toamnă. Pentru aceasta se ciupesc mugurii terminali, situaţi la capătul lăstarilor și se face o muşuroire la baza tulpinii pomului, astfel încât să fie acoperit punctul de altoire spre a-l feri de scăderile bruşte de temperatură (15-20cm înălţime).

În cazul în care mugurele principal nu pornește în vegetație sau pornește foarte slab, se alege un lăstar mai viguros, chiar dacă e situat la baza trunchiului, și se taie oblic trunchiul la circa 2 mm deasupra acestui lăstar.

Înființarea plantațiilor de nuci: bolile și dăunătorii

Principala maladie a nucului este bacterioza, o bacterie care provoacă necroze (pete negre) pe toate organele în creştere (ramuri, muguri, fructe). Ea se dezvoltă în condiţii de umiditate înaltă şi temperatură între 16°-29° Celsius.

Bacterioza (Xanthomonas campestris pv. Juglandis sau Arsura bacteriană a nucului) afectează diferite organe ale plantei, potrivit cercetătorilor de la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pe ramuri şi lăstari, atacul se manifestă sub forma unor pete alungite care iniţial au culoare brună şi apoi se înnegresc. Din ţesutul situat sub pete, se scurge un exsudat care în contact cu aerul se usucă. Frunzele atacate prezintă pete mici, clorotice, situate între nervuri, care cu timpul devin brune sau negre. Ţesutul foliar din dreptul petelor devine fragil, se usucă şi se rupe uşor. Fructele infectate prezintă pete brune, variabile ca mărime, situate pe suprafaţa epicarpului. Petele sunt de consistenţă moale şi prezintă un exsudat galben, vâscos, care se întăreşte treptat. Infecţia se răspândeşte în mezocarpul fructului, apoi în endocarp, iar ţesuturile au consistenţă vâscoasă şi se înnegresc.

În timpul iernii, bacteria care provoacă Arsura bacteriană a nucului supravieţuieşte în leziunile de pe ramuri şi în fructele atacate care rămân în câmp. Primele infecţii se produc prin stomate, primăvara, la 12-14 grade Celsius. Durata de incubaţie este de 10-12 zile şi este condiţionată de temperatură.

Ca măsuri preventive, se aplică tăierea şi arderea ramurilor atacate, folosirea de puieţi, altoi şi portaltoi sănătoşi. Combaterea acestei maladii provocată de Xantonomas Juglandis, cât şi a antracnozei (Gnomonia Leptosyla), se face tradiţional cu produse cuprice în concentraţii mici (1%). Primul tratament se va aplica la dezmugurire, folosind o soluţie de Zeamă Bordeleză 1,5%. Al doilea tratament se efectuează la apariţia primelor frunzuliţe, cu acelaşi preparat dar cu o concentrație de 0,5%. Al treilea tratament se face la începutul creşterii lăstarilor, cu o concentrație de 0,5%. Cel de-al patrulea tratament se face după căderea frunzelor, când se aplică Zeamă Bordeleză, cu o concentrație de 1,5-2%.

O altă boală a nucului este Gnomonia leptostyla sau Antracnoza nucului. Atacul se manifestă pe frunze, fructe şi mai rar pe lăstari. Frunzele şi fructele pot fi atacate în toate stadiile de dezvoltare. Pe frunzele atacate apar pete mici (2-5 mm în diametru), brune, mai mult sau mai puţin rotunjite. Antracnoza determină desfrunzirea timpurie a nucului, uscarea şi sensibilizarea la ger a lăstarilor şi  deprecierea fructelor. În afară de nuc (Juglans regia) , antracnoza se întâlneşte şi la alte specii ale genului Juglans.

Ciuperca rezistă peste iarnă sub formă de miceliu în scoarţa ramurilor şi sub formă de peritecii în frunzele atacate. Ascosporii din asce realizează primăvara infecţiile primare. În cursul perioadei de vegetaţie, agentul patogen se propagă prin conidii care produc infecţiile secundare. Atacul ciupercii este favorizat de o vreme umedă şi caldă, în cursul lunii mai.

Pentru combaterea agentului patogen, de la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca recomandă să se aplice măsuri de igienă culturală (strângerea şi distrugerea prin ardere a frunzelor căzute) şi  tratamente chimice, mai ales în pepiniere şi plantaţii tinere, cu diferite fungicide (Zeamă bordeleză 0,50%, Oxiclorură de cupru 0,50 % etc.)

De asemenea, nucul poate deveni gazda „membrilor” speciei Polyporus squamosus, adică Buretele păstrăv, ciuperca păstrăv, buretele nucului, păstrăvul de nuc. Acestea cresc izolat sau în grupuri, pe diferiţi arbori, vii sau morţi, cauzând putrezirea albă a lemnului de foioase (nuc, cireş, platan etc.). Se recomandă să se efectueze controale fitosanitare în scopul depistării pomilor infectaţi și îndepărtarea corpurilor fructifere de la prima apariţie, împreună cu lemnul bolnav. Rănile se ung cu sulfat de cupru 3% şi apoi se acoperă cu mastic pentru pomi.

Împotriva dăunătorilor pot fi aplicate tratamente specifice, care includ folosirea de insecticide și acaricide. Spre exemplu, Viermele merelor poate fi combătut cu substanțe precum Actellic, Calipso, Carbetox, Fentron, Imidan sau Meotrin. Acarienii, omizile defoliatoare, păduchele țestos și omizile xilofage sunt alți dăunători care vă pot da bătăi de cap.

Agricultura inteligentă. Nucii tineri sunt mai susceptibili atacului bolilor și dăunătorilor. De aceea, aplicarea tratamentelor trebuie făcută cu regularitate în perioada dezvoltării lor, în așa fel încât să le fie asigurată o creștere viguroasă care va determina, ulterior, recolte bogate pe termen lung.

 

Acest articol este proprietatea exclusivă a www.stiriagricole.ro şi este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu acordul scris al proprietarului și citarea sursei, respectiv www.stiriagricole.ro.

Share on Facebook