Topinamburul, cunoscut ca nap porcesc sau picioici (Helianthus tuberosus), se cultivă pentru tuberculii săi alb-violeţi sau galbeni, care se consumă cruzi, prăjiţi sau fierţi în diverse mâncăruri şi mai cu seamă în dietele pentru diabet, fiind o plantă care nu necesită investiții mari pentru înființarea culturii, dar care aduce venituri duble sau chiar triple.

Napul porcesc este apreciat pentru gustul său caracteristic, dulce, care se aseamănă anghinarei, pentru conținutul bogat în minerale (Ca, Mg, K, P), vitamine (ß-caroten, thiamină, lactoflavină, niacină, biotină, acid ascorbic), proteine (lizină, arginină, histidină, cistină, triptofan, acid aspartic), agenţi specifici (cholină, betaină, saponină, quercimetrină) şi enzime (inulinază, proteinaze, invertaze, fosforilaze şi fenolaze). De-a lungul timpului, napul porcesc a fost folosit cu succes în tratarea unui mare număr de afecțiuni, de la diabet, răceli, ateroscleroză, cancer de colo, colesterol, la candidoză digestivă, constipaţie, lipsă de calciu sau obezitate. Napul porcesc mai este recomandat în astenii, ca tonic, antiseptic, gută, dispepsie, reumatism. Tuberculii sunt folosiţi ca materie primă în industria spirtului, dar şi în fabricarea dulciurilor. Din 100 kg de tuberculi de topinamburul rezultă 7 – 10 kg alcool şi circa 60 kg borhot.

Agricultura inteligentă. Cum se cultivă napul porcesc

Napul porcesc este o plantă care nu suferă mult în condiții de secetă. Tocmai de aceea, dacă nu se manifestă o secetă excesivă, cultura nu trebuie irigată. Totodată, planta se adaptează bine pe aproape toate tipurile de sol, chiar și pe cele sărace în nutrienți, cu excepția solurilor cu exces de umiditate, precum și la condiții de climă temperată, ca cea din țara noastră. Napul porcesc rezistă la îngheţurile din timpul iernii şi la prelungite.

În plus, nu este o plantă pretențioasă și poate fi cultivată și în zone cu vânturi puternice. Pentru stabilizarea plantei, tulpinile tinere (25-30 cm) se pot muşuroi pentru a evita ruperea acestora.

Tocmai de aceea, topinamburul sau napul porcesc se pretează cultivării în regim ecologic. Minusurile acestei plante sunt date de perioada de vegetaţie foarte lungă şi curăţirea greoaie de pământ a tuberculilor neuniformi, care le poate pune probleme gospodinelor. Un alt minus este dat de faptul că vorbim de o plantă cu dezvoltare luxuriantă, care necesită un spațiu mare pentru a se dezvolta, de circa un metru pătrat. Pentru rezultate optime, se plantează tuberculi mari și medii. Perioada optimă este din februarie și până în aprilie. Cuiburile trebuie să aibă o adâncime de 8-15 cm, la distanţa între rânduri de 70 cm, distanţa între plante pe rând de 50-60 cm, densitatea culturii la plantare fiind de 9.000-11.000 plante/ha, adică sunt necesare 900 – 1.200 kg tuberculi.

Agricultura inteligentăInvestiția pentru înființarea unei culturi de nap porcesc ajunge la circa 8.000 de lei/hectar, bani care se recuperează rapid. În prezent, un kilogram de tuberculi se vinde în medie cu 4 lei. De pe un hectar se pot obține circa 40-60 de tone, ceea ce înseamnă venituri de circa 160.000-240.000 de lei.

Sistemul radicular pătrunde până la 50-80 cm adâncime. Tulpina este dreaptă, înaltă de 1,5-3 metri, iar floarea are petale galbene şi se orientează după soare, întocmai ca cea a rudei sale, floarea soarelui. Tulpinile sunt cilindrice, aspru păroase şi ramificate în partea superioară. În condiţiile din ţara noastră înflorirea e târzie, iar florile nu fructifică. Semințele nu ajung la maturitate, motiv pentru care topinamburul se înmulţeşte prin tuberculi.

Agricultura inteligentăCultura nu necesită lucrări speciale, fiind suficiente de regulă, două prașile manuale.  Pentru tratarea bolilor, se pot folosi plămădeli de urzică, de tătăneasă, de coada-calului, de pelin, de usturoi, care au rolul de a proteja împotriva bolilor și dăunătorilor.

Ciclul de cultură este cuprins între 180-210 zile, iar potenţialul de producţie al speciei este cuprins între 40 şi 60 t/ha (4-6 kg/mp). Tuberculii sunt cărnoşi, de diverse forme (sferici, ovali, piriformi, fusiformi), culori (albă, galbenă, roz, roşie sau albăstruie) și se formează numai toamna, iar recoltarea începe în octombrie și se întinde până în martie, în funcție de vreme. Tuberculii recoltați primăvara sunt mai dulci decât cei din toamnă datorită transformării amidonului în substanţe dulci.

Agricultura inteligentăConservarea lor este dificilă, deoarece se deshidratează repede și nu se pot depozita în cantități mari. Tocmai de aceea, o variantă de depozitare este păstrarea tuberculilor în sol și se recomandă recoltarea lor pe măsura ce sunt consumați. Tuberculii pot rezista în sol și la temperaturi de minus 40 de grade Clesius.

Depozitarea în silozuri de suprafaţă sau semi-îngropate sau în depozite în condiţii de mediu controlat (0°C şi 90-95% umiditate) nu este recomandată, deoarece pierderile sunt mari. Pentru a avea provizii, tuberculii se mai pot păstra în pivniță stratificați în nisip umed.

La recoltare, trebuie avută în vedere adunarea cu atenţie a tuturor tuberculilor pentru a evita răspândirea necontrolată a acestora în spaţiu. De asemenea, fiind o plantă invazivă, pentru a controla expansiunea nedorită a culturii, se pot monta opritoare din tablă, țiglă, ruberoid, care se înfing bariera suficient de adânc încât să oprească „migrația” tuberculilor.

Agricultura inteligentăTopinamburul asigură şi o producţie importantă de tulpini, care toamna devin lemnoase, rigide, utilizate ca lemn de foc sau ca araci pentru susţinerea altor legume.

Chiar dacă e o plantă perenă, specialiștii recomandă ca aceasta să nu fie menținută mai mult de 4-5 ani, deoarece, o dată cu trecerea timpului, tuberculii se micșorează, ceea ce înseamnă o recoltă mai slabă.

Dacă se renunță la cultura de topinambur, ulterior în asolament trebuie să se facă o bună fertilizare organo-minerală şi să se cultive specii mai puţin exigente în privinţa fertilităţii solului. Aceasta deoarece napul porcesc este o plantă care epuizează solul.

Share on Facebook