Înființarea unei plantații de castani ar putea fi finanțată cu fonduri europene, cu condiția ca pomicultorii să utilizeze soiuri înscrise în Catalogul Oficial al soiurilor și plantelor de cultură din România, ediția 2012, astfel încât să obțină un punctaj mai bun.

Agricultura inteligentă. Programul de reconversie în pomicultură are prevăzute fonduri totale de 260 de milioane de euro în noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, din care o sumă 40 de milioane de euro va fi alocată pentru prelucrarea și comercializarea produselor obținute, potrivit declarațiilor oficialilor Ministerului Agriculturii. Alocarea finală și condițiile de finanțare vor fi stabilite, după ce Comisia Europeană va proba noul PNDR, varianta finală fiind transmisă de București pe 1 iulie, conform planificării.

Cei care doresc să acceseze fondurile europene pentru pomicultură trebuie să știe că vor fi finanțate proiectele care prevăd cultivarea unor soiuri înregistrate.

„Încadrarea plantelor de cultură si a animalelor în tabelul privind calculul numărului de UDE (Unități de Dimensiune Economică) se realizează conform Regulamentului CE 1444/2002 și a Catalogului Oficial al soiurilor și plantelor de cultură din România – 2012”, ne-au precizat reprezentanții Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR).

Agricultura inteligentă. În prezent, există doar două soiuri de castani înscrise în Catalogul Oficial, respectiv soiurile Romval și Tismana. Soiul Tismana are vigoare mijlocie, este autofertil, fructele sunt mijlocii, ușor turtite, miezul potrivit de dulce și intens aromat. Se maturează în a doua decadă a lunii septembrie. Soiul de castan comestibil Romval a fost omologat în 2010 de cercetătorii de la Facultatea de Agricultură și Horticultură, din cadrul Universității din Craiova.

Condiții pedo-climatice

Literatura de specialitate notează faptul că distribuția geografică a castanului arată că această specie cere un climat blând, cu un mare cuantum total de căldură în perioada de vegetație, fără geruri puternice în timpul iernii și fără geruri timpurii. Având origine mediteraneană, castanul are pretenții mari față de lumină, ce se pot asigura prin plantarea lui în locuri expuse, la distanțe corespunzătoare și prin rărirea coroanelor.

Castanul este pretențios și față de căldură, reușind să ofere producții optime numai în zonele cu temperaturi medii anuale peste 11°C și cu ierni blânde. Castanul nu suportă iarna temperaturi sub minus 20-24°C în funcție de soi. Tocmai de aceea, specialiștii recomandă utilizarea unor soiuri adaptate condițiilor de climă și de sol din țara noastră, întrucât, spre exemplu, soiurile din import pot să nu reziste gerurilor de peste iarnă.

Căldura îi este necesară nu atât pentru formarea lemnului, cât pentru maturizarea fructelor. Totuși, blândețea climatului favorizează creșterea lăstarilor mai mult decât la alte specii.

Totodată, cercetătorii arată că acestei specii nu-i priește căldura prea mare, preferând versanții nordici celor sudici. Tocmai de aceea, zonele Tismana, Gureni, Polovraci, Hobița, Horezu sunt recunoscute pentru producția de castane comestibile, în condițiile în care depresiunea subcarpatică din Oltenia este ferită de geruri tari și de vânturi.De asemenea, în România, castanul crește în mod natural sub formă de pâlcuri și în zona Maramureșului (Baia Mare, Baia Sprie, Tăuții de Sus).

Castanul are cerințe mari de apă. Cele mai bune rezultate se obțin dacă precipitațiile însumează peste 800-900 mm, dar reușește să dea producție bună și în condiții de precipitații mai puține, de 600-700 mm, dacă acestea sunt bine distribuite pe perioada de vegetație.

Castanul preferă solul acid, reavăn, bine drenat și cu profil adânc, cu fertilitatea medie și textură ușoară. Poate valorifica terenurile cu schelet mult, dar care să nu conțină mult calcar activ, iar apa freatică să fie sub 4-5 m.

Pregătirea și întreținerea solului. Plantarea puieților

Agricultura inteligentă. În vederea înființării unei plantații de castani, se recomandă ca solul să fie fertilizat în prealabil, utilizându-se 60-80 kg P2O5 și 200 kg K2O. Fertilizarea se poate face fie pe toată suprafața și substanțele sunt apoi încorporate în sol, fie localizat, la groapă, pe terenul care nu poate fi mecanizat.

Distanțele de plantare se corelează cu vigoarea soiurilor. Pentru rezultate optime se recomandă ca distanța între rânduri să fie de 8-10 m, iar distanța între pomii de pe rând să fie de 6-8 metri.

Agricultura inteligentă. În cazul în care doriți să valorificați și lemnul și optați pentru o plantație mixtă de castani, distanțele de plantare pot fi mai mici, de 6-8 m între rânduri și 4-6 m între pomi pe rând. Această dispunere a puieților determină un elagaj natural și formarea unui trunchi înalt favorabil prelucrării industriale.

Pentru un hectar de plantație de castani sunt necesari circa 100 de puieți. Prețurile pentru această cantitate variază în funcție de producător, variind în jurul valorii de 500 de euro. Producătorii oferă și posibilitatea plății în rate a puieților, însă unii cer garantarea creditului furnizor cu bunuri ale fermierilor.

„Dacă li s-ar cere furnizorilor ca puieții și butașii să fie plătiți cu recolta sau după valorificarea recoltei, ar dispărea mulți de pe piață”, apreciază Dorin Dogar, directorul Ecofruct, companie care exportă anual mii de tone de fructe și legume ecologice, în special în Germania și Anglia.

Agricultura inteligentă. Întreținerea solului constă în distrugerea periodică a buruienilor și menținerea ogorului lucrat, mai ales în plantațiile tinere situate pe terenurile plane sau cu pante mici, unde nu există pericolul eroziunii. Totodată, spațiile dintre pomi pot fi cultivate cu specii agroalimentare sau specii pomicole cu longevitate mică. În plantațiile mature, solul se menține inierbat, intervalele se cosesc periodic, iar iarba poate fi folosită în furajarea animalelor. În cazul solurilor sărace, iarba se cosește, se toacă și se lasă pe sol.

Fertilizarea plantelor tinere se face localizat cu câte 50 g azot, iar, pe măsura ce cresc, se poate ajunge la doze de până la 300 g/plantă. În plantațiile pe rod se aplică 60 kg N, 40 kg P2O5 și 50 kg K2O. Pentru corecția unor carențe provocate de lipsa microelementelor se pot aplica fertilizări foliare simultan cu tratamentele fitosanitare.

Boli și dăunători

Agricultura inteligentă. Principalele boli care produc pagube mari plantațiilor de castan sunt cancerul scoarței (Endothia parasitica), boala albastră (Phytophtora cambivora), rugina (Mycospherella maculiformis) și pătarea brună a fructelor (Rachodiella castaneae). În cazul acestor boli, cele mai bune rezultate le au tratamentele preventive, nu cele curative.

Dintre dăunători, cei mai frecvenți sunt gărgărița fructelor (Balaninus elephas) și molia fructelor (Cydia sp.). Împotriva dăunătorilor se fac 2-3 tratamente, în funcție de curba de zbor a insectelor.

Utilizarea castanelor comestibile și a lemnului de castan

Agricultura inteligentă. Maturarea castanelor are loc eșalonat, ceea ce necesită și o recoltare din mai multe treceri. La maturitate, involucrul țepos crapă lateral și lasă să cadă castanele sau cade împreună cu acestea. Recoltarea se face manual prin adunare de pe sol. Fructele fără involucru trebuie așezate în straturi de până la 50 cm pentru a se usca. Fructele cu involucru trebuie supuse unui proces de macerare pentru înmuierea involucrului, curățate și apoi uscate. Valorificarea se face de obicei în coajă și mai puțin sub formă de făină de castane.

Castanul comestibil este o specie pomicolă și forestieră, care valorifică terenurile în pantă, produce fructe bogate în substanțe nutritive și lemn de calitate superioară. Castanele conțin: 52% apă, 4,2% proteine, 2% lipide, 40% glucide, 2% celuloză, precum și o serie de ioni  minerali: S, P, Na, K, Mg, Ca, vitamine, aminoacizi etc.

Castanele se pot consuma coapte, fierte, sub formă de garnitură. Totodată, pot fi utilizate la diferite preparate, cum sunt creme, budinci, torturi, înghețată, se pot glasa sau confia. Din făina de castane se poate prepara: pâine, lipii, sosuri, supe etc.

Agricultura inteligentă. Lemnul de castan se folosește în industria mobilei de lux, la confecționarea parchetului, iar din scoarță și frunze se extrage tanin  utilizat în industria pielăritului, pentru vopsitorie etc. Lemnul de castan are cea mai mare rezistență la putrezire dintre speciile europene.

Castanii pot produce fructe timp de până la 1.000 ani. Prima producție se obține din anul al patrulea de la plantare. Un arbore produce un minim de 140 kg de fructe care se pot vinde la ora actuală la 1,5 – 2  euro pe kg. Astfel, din valorificarea castanelor obținute de pe un hectar de plantație de castani se pot obține peste 21.000 de euro.

Agricultura inteligentă. Din păcate însă, potrivit datelor publicate de oamenii de știință de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Râmnicu Vâlcea, este un mare decalaj între industria prelucrătoare a produselor castanului din România faţă de cea mondială. Lemnul de castan, deosebit de apreciat pentru rezistenţa lui deosebită la putrezire, cea mai mare dintre speciile europene, şi celelalte caracteristici fizico-mecanice şi estetice, nu este prelucrat industrial în România, doar fermierii şi mici întreprinzători mai utilizează parii de vie şi lemnul de construcţie de castan.

Dintre produsele nutritive obţinute din castane, doar piureul de castane mai este produs la Râmnicu Vâlcea. Taninul, în condițiile în care castanul are un conţinut mai mare de tanin faţă de celelalte specii autohtone, nu mai este extras industrial în ţară. Industria farmaceutică naţională nu utilizează, încă, produse din castan.

Însă, prin PNDR se pot finanța proiecte care să scurteze drumul produselor agroalimentare de la producător la consumator, adică producția integrată, care implică activitatea propriu-zisă de producție, pe cea de procesare și pe cea de comercializare. Acest tip de proiecte vor primi un punctaj mai mare la evaluare decât cele care presupun doar dezvoltarea producției.

Acest articol este proprietatea exclusivă a www.stiriagricole.ro şi este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu acordul scris al proprietarului și citarea sursei, respectiv www.stiriagricole.ro.

Share on Facebook