În vreme ce Ministerul Agriculturii încă mai analizează care este cea mai bună metodă prin care să ajute micii producători de lapte să își cumpere tancuri de răcire, ca să nu fie eliminați la anul de pe piață, Danone România, împreună cu Fundația Heifer România și cu sprijinul fondului de investiții Danone Ecosystem, a demarat încă de anul trecut un program de sprijinire a acestora.
După un an de la debut, rezultatele Programului „O șansă pentru familia ta” se văd: s-au cheltuit peste 2 milioane de euro, mai mult de jumătate din sumă fiind asigurată de Danone, 170 de junici au ajuns la noii proprietari, iar comunitățile din care aceștia fac parte au fost dotate cu 16 stații de muls mobile, pentru a asigura calitatea laptelui colectat. Singura condiție impusă beneficiarilor programului este să dea mai departe pe cât au primit. Adică, prima vițică fătată de junica primită în dar să fie donată unei alte familii cu venituri mici, dar serioasă și dornică să își schimbe viața.
Printre cei care au primit anul trecut una dintre junicile Holstein aduse din Irlanda de Fundația Heifer se numără și Marius și Simona Mierlea, din Teleorman. Până în această săptămână, singurul Bragadiru pe care îl știam era cel de lângă București. Am aflat de la Simona Mierlea că mai este unul, „Bragadiru de Teleorman”, acolo unde familia ei are o mică fermă, unde cresc câteva zeci de văcuțe, porci, păsări și capre.
Cei doi soți au lucrat în București. Ea a lucrat o vreme la APACA, el ca bucătar la restaurantul Pui de Urs. Însă banii din salarii erau puțini, așa că au lăsat capitala și și-au încercat norocul în Spania. După trei ani, s-au întors la rădăcini, adică în „Bragadiru de Teleorman”, unde socrii Simonei aveau 5 văcuțe. Au vrut să facă o afacere cu viței de carne dar nu le-a mers, așa că s-au orientat către vacile de lapte, deoarece laptele îl vinzi și iei banii mai repede.
Ca să cumpere animale de rasă, au făcut credit la bancă și au muncit pe rupte ca să plătească ratele de 3.500 de lei pe lună câțiva ani la rând. Și n-a fost ușor, mai ales că familia se lărgise cu o frumusețe de fetiță cu zulufi și ochi căprui, iar firmele care le preluau laptele nu plăteau marfa la timp sau cu suma la care se înțeleseseră. Însă, soții Mierlea, alături de familie, au reușit să aibă astăzi 50 de capete de vaci de muls din rasele Holstein și Bălțată Românească, 20 de vițele care vor ajuta la întinerirea efectivului, câteva oi și capre, porci și păsări și tot ce mai are omul gospodar în bătătura lui.
Tot de la Danone au primit și instalația mobilă de muls. Nu e a lor, ci a asociației de producători din care fac partea. La o mulsoare, ies cam 600 de litri de lapte vara și 300-350 de litri iarna. Nu sunt producții record, dar le asigură un venit constant, în medie cam vreo 11.000 de lei pe lună. Laptele muls ajunge la fabrica Danone.
Pentru hrănirea vacilor și a celorlalte animale, soții Mierlea lucrează 16 hectare de teren, pe care cultivă în special porumb. Ca să dea lapte bun, văcuțele primesc borhot de bere și urluială de porumb în timp ce sunt mulse. „Le relaxează”, după cum spune Simona Mierlea. În schimb, ei nu au timp pentru așa ceva. „La țară, dacă stai pe marginea șanțului, nu ai ce mânca”, mărturisește aceasta.
Însă, în ciuda muncii grele și a hopurilor peste care avut de trecut, cei doi soți nu se tem de 2014, anul în care nu se va mai putea comercializa lapte neconform deoarece laptele lor îndeplinește standardele europene de calitate. „Ne vom putea vinde laptele și vom avea din ce trăi”, explică Simona Mierlea.
Oficialii Ministerului Agriculturii vorbeau despre 800.000 de mici fermieri amenințați cu eliminarea de pe piață, după 1 ianuarie 2014. Poate dacă procesatorii ar fi stimulați de stat să se implice și mai mult în programe de sprijinire a fermierilor, măcar pentru o parte din aceștia s-ar găsi o soluție, mai ales că de vânzarea laptelui depinde capacitatea acestor oameni de a-și trimite copiii la școală sau de a-și cumpăra medicamente, după cum spune Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România (FCBR). Restul, ceapa, cartofii sau grâul pentru pâine, și le cultivă singuri.
