Cașcavalul din Brădet, mândria lui Ștefan Ioniță

Facebook
Twitter

Ștefan Ioniță a lăsat Bucureștiul și s-a retras pe dealurile de la Brădet, în județul Argeș, unde crește 12 vaci, iar din laptele lor face cașcaval tradițional, pe care îl servește clienților care vin la pensiunea lui sau îl vinde.

Pe fermierul Ștefan Ioniță din Brădet l-am găsit la masa membrilor Ro Pac, la INDAGRA, unde se dezbătea aprins noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020. Proprietar de pensiune și crescător de vaci cu vechime, Ioniță se teme că noul PNDR poate atrage oportuniștii la țară, iar fermierii să rămână cu buza umflată. Mai precis, președintele asociației Fermierilor Vâlsan se teme că prin comasarea a două măsuri în noul PNDR, oportuniștii vor fi tentați să cumpere o vacă numai pentru a primi sprijin ca să își ridice o pensiune. „Când vor termina cu obligația de a ține vaca, o vor vinde și vor păstra pensiunea, iar fermierul o să rămână tot sărac sau o să dispară”, spune Ioniță.

Fermierul a plecat din București și s-a retras la Brădet. În 8 ani, a ajuns de la o vacă la 12. Cele care nu dau 8-10 litri la o mulsoare nu au ce căuta în bătătura lui. Nu vorbim de producții record, cum se laudă marii fermieri, chiar și de 14.000 de litri pe an, însă văcuțele stau pe pășune din mai și până în septembrie, iar dacă e vremea e bună pășunatul e prelungit până prin noiembrie.

Asociația pe care o conduce Ioniță are concesionate peste 700 de hectare de pășune. Ca să ajungă la această suprafață, drumul a fost lung și anevoios, după cum spune fermierul din Brădet. Mărturi stau mâinile bătătorite și fața arsă de soare. „Am plecat de la 200 de metri pătrați și am ajuns la 4 hectare, cu multă muncă”, rezumă, mândru, fermierul traseul său.

Dacă pe producția de lapte și produse tradiționale treaba merge ceva mai bine, agroturismul nu îi aduce la fel de multe bucurii, deoarece numărul clienților nu este mare, însă cei care îi trec pragul sunt clienți fideli, care revin de la an la an. Cașavalul său de Brădet se vinde bine, însă intermediarii îi dublează prețul. La poarta fermei, prețul pentru un kilogram de cașcaval este de circa 20-25 de lei, iar în magazinele cu produse tradiționale din București se vinde chiar și cu 50 de lei. Ca să obțină un kilogram de cașcaval, e nevoie, în medie, de 10-12 litri de lapte. Vara, când văcuțele trec la iarbă, iar producția de lapte crește, dar scade conținutul de grăsime, se ajunge la un raport de 13 litri de lapte pentru un kilogram de cașcaval, iar iarna pot fi de ajuns doar 9 litri de lapte pentru aceeași cantitate de  cașcaval.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE