Legumicultorii romani cumpara anual hibrizi pentru spatiile protejate in valoare de peste 25 de milioane de euro. Din Romania, chiar daca ar dori sa achizitioneze, nu ar putea, deoarece exista prea putini hibrizi omologati. Desi pe masa cercetatorilor exista numeroase planuri pentru noi hibrizi romanesti, lipsa finantarii face ca aceste lucrari sa ramana doar la stadiul de proiecte.
„Din Romania pleaca in fiecare primavara catre firmele de afara, care ne aduc hibrizi, numai pentru samanta folosita in spatii protejate, peste 25-30 de milioane de euro. Ganditi-va ca taranii nostri simpli, care muncesc cu mainile crapate pamantul, cumpara samanta de la firmele olandeze de exemplu, ajungand sa dea si 6 lei pe un bob de tomata de afara. Oferta noastra e limitata, avem un singur hibrid in Romania – Siriana. Cum ar fi ca din aceste milioane de euro, doar unul sa vina la SCDL Buzau, pentru a produce hibrizi de tomate. Eu mi-as lua angajamentul, sub sanctiunea celor mai dure pedepse. Este incredibil ce se intampla. Vorbim de securitatea alimentara a unui stat”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Dr. Ing. Costel Vinatoru, coordonator al Laboratorului de Genetica si Ameliorare din cadrul Statiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura din Buzau.
In lipsa oricarui sprijin de la bugetul de stat, SCDL Buzau isi continua activitatea de cercetare pentru a crea noi soiuri si hibrzi.
„Anul acesta o sa inscriem din nou 2-3 linii noi pentru omologare, chiar acum lucram la obtinerea unor hibrizi competitivi. La nivel european, din catalogul de 4.600 de soiuri, 4.200 dintre ei erau hibrizi. Din pacate, cercetarea de la noi a ramas in urma din acest punct de vedere”, atrage atentia Dr. Ing. Costel Vinatoru.
De peste 30 de ani, Costel Vinatoru lucreaza in horticultura, fiind „parintele” a 22 de soiuri de legume. Dupa ce a fost pe rand muncitor, sef de echipa, tehnician, cercetator stiintific, director de instititutie, Costel Vinatoru a devenit, din 2012, si membru al Societatii Internationale a Horticultorilor, de la Bruxelles.
Infiintata in 1957, Statiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura Buzau are in prezent 60 de angajati, desi pana in 1989 aici activau aproape 2.000 de cercetatori. Mai mult decat atat, statiunea de cercetare nu primeste niciun ban de la bugetul de stat, aceasta autofinantandu-se prin vanzarea legumelor, semintelor si a rasadurilor.
Lipsa finantarii statiunilor de cercetare agricola a dus la un rezultat previzibil: datorii in valoare de peste 200 de milioane de lei, mai putin de 400 de cercetatori care mai lucreaza in domeniu si o suprafata disponibila de numai 30.000 de hectare. Cifrele sunt oferite chiar de ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, acesta recunoscand ca cercetarea romaneasca este, practic, in colaps.
