Dacă țăranii au urât CAP-urile, acum sunt nevoiți să revină la cooperativele de producție, pentru a face față pieței unice europene şi a dezvolta o agricultură inteligentă.

Guvernul a decis să pună în aplicare o schemă de ajutor de minimis în vederea sprijinirii crescătorilor de vaci care dețin cel mult cinci capete. Pentru a primi banii de la Guvern, aceștia trebuie să se asocieze. Adică în fiecare comună, toți cei care au cel mult cinci vaci în curte, vor trebui să formeze o asociaţie. Apoi pot obține circa 5.000 de euro, pentru achiziționarea unui tanc de răcire a laptelui cu o capacitate de cel mult 1.000 de litri.

Sprijinul guvernamental este binevenit dacă ne gândim că simpla respectare a regulilor de igienă a mulsului nu sunt necesare pentru ca laptele să fie conform. Laptele trebuie răcit rapid la 4 grade Celsius pentru a evita înmulțirea germenilor pe care îi conține în mod natural.

Însă, asocierea în vederea achiziționării de tancuri de răcire a laptelui are și avantaje și dezavantaje. În prima categorie intră faptul că micii producători vor putea să își vândă în continuare laptele, la un preț mai bun. Aceasta deoarece procesatorii nu se înghesuie să cumpere două donițe de la un crescător și alte patru de la altul. Odată cumpărat tancul, fiecare țăran își va putea depozita laptele în dispozitivul de răcire, până când va fi preluat de procesator. Astfel, putând negocia pe o cantitate mai mare, livrată constant, fermierii pot obține prețuri mai mari.

În categoria dezavantajelor intră faptul că, dacă un țăran nu respectă regulile de igienă a mulsului, poate pune în pericol profitul tuturor. Practic, fiecare țăran își va mulge laptele pe care îl va depozita în tanc. Din tancul de răcire vor fi luate probe de lapte care vor fi analizate la laborator. Dacă proba arată că laptele nu este conform, atunci procesatorul ar putea să nu plătească pentru marfă. În acest caz, se va trece la  analizarea laptelui de la fiecare producător. Cel al cărui lapte nu este cum ar trebui va acoperi și prețul analizelor și al mărfii neplătite de procesator. Acesta face de regulă plata la sfârșitul lunii.

Dar oamenii nu se mai tem de Colectivă. Se începe programul „agricultura inteligentă”.

„În Maramureș, sunt deja 25 de solicitări înregistrate la APIA din 70 de comune, câte sunt în județ. Cred că tot mai multe asociații vor lua naștere și că vor fi depuse multe cereri de plată”, spune Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România. Acesta speră că oficialii de la Bruxelles vor fi de acord ca 10% din laptele neconform produs în România să poată fi transformat în brânzeturi cu perioadă lungă de maturare, cum sunt parmezanul sau brânzeturile  fermentate de Horezu.

 

Acest articol este proprietatea exclusivă a www.stiriagricole.ro şi este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu acordul scris al proprietarului și citarea sursei, respectiv www.stiriagricole.ro.