România a cerut Comisiei Europene soluții globale pentru o piață unică și nu soluții care să fie mutate în curtea statului membru, a declarat vicepremierul Daniel Constantin, ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, după reuniunea miniștrilor Agriculturii de la Bruxelles pe tema embargoului impus de Federația Rusă.

“România poate să sufere indirect de pe urma acestei crize. Încurajăm, dincolo de creșterea sumelor, să se găsească soluții globale pentru că soluția propusă de Comisie, respectiv ca fiecare stat membru să vină cu ajutoare de stat, nu este una care să ne satisfacă. Nu putem vorbi de piață unică, iar pe urmă să ni se spună: găsiți voi bani ca să vă rezolvați piața internă. Trebuie să găsim soluții la nivel global pentru a nu risca soluții extreme pe piața unică ale unor state membre, precum ar fi blocarea comerțului intracomunitar. Stocarea privată poate fi o soluție în țările cu producție excedentară”, a declarat Daniel Constantin.

Statele membre nemulțumite de măsurile suplimentare și față de sumele compensatorii alocate

Acesta a subliniat că statele membre au fost nemulțumite de faptul că nu s-au găsit măsuri suplimentare, dar și față de suma prea mică alocată, în comparație cu costurile de producție și cu pierderile care ar putea fi înregistrate.

“România nu era un exportator pe piața rusească, dar începe să simtă presiunea pe preț pentru că anumite produse ar putea ajunge pe piața românească. Suma totală alocată la nivel european, de 125 de milioane de euro, este foarte mică pe ansamblu, iar pe kilogram nu acoperă costurile de producție. Discuțiile s-au axat doar pe cele trei măsuri, respectiv de retragere și distribuție gratuită, de recoltare în verde sau de nerecoltare. Sigur că nu ar trebui să facem diferența între cele trei măsuri pentru că sunt același costuri de producție. Vor urma în fiecare săptămână discuții tehnice și sper ca, până la Consiliul de la sfârșitul lunii, să se găsească soluții pentru stocarea privată”, a menționat șeful MADR.

Cele mai afectate țări de embargoul rusesc, Lituania și Polonia, vor trebui să găsescă soluții astfel încât produsele excedentare să fie stocate și să fie vândute când piața lor permite sau când se deschid alte piețe ca să nu ajungă în România, a adăugat ministrul Agriculturii Daniel Constantin.

Eliminarea diferențelor între producătorii individuali și organizațiile de producători

Potrivit reprezentantului Delegației României pe lângă Comisia Europeană, Achim Irimescu, România a mai solicitat în cadrul reuniunii ca pe lista de legume și fructe să fie adăugată și ceapa, unde România are 20.000 de tone pe stoc, dar și să nu se mai facă diferențe între producătorii individuali și organizațiile de producători.

“Se face o discrepanță între producătorii individuali și organizațiile de producători, fiind avantajate statele din vest care sunt organizate foarte bine. În Belgia, de exemplu, 70% din producția de legume merge prin organizații de producători, iar în România nici 3%. Polonia stă mai bine cu 20%, dar nu suficient și atunci banii se duceau cu preponderență prin organizațiile de producători. Ei primesc 75%, în cazul în care retrag produsele, dar nu le distribuie gratuit, iar producătorii individuali 50%. S-a ridicat problema ca măsurile să se aplice uniform, fără să se țină cont de regiuni, având în vedere că este o criză europeană”, a declarat pentru AGERPRES Achim Irimescu.

Miniștrii europeni ai agriculturii s-au întâlnit vineri la Bruxelles pentru a lua o decizie privind măsurile menite să vină în sprijinul fermierilor afectați de embargoul impus de Federația Rusă produselor agroalimentare din statele Uniunii Europene.

Statele membre vor trimite “factura” privind compensarea pierderilor la Bruxelles

UE a luat până în prezent măsuri de urgență pentru stabilizarea pieței și pentru a evita o intrare în picaj a prețurilor, dar, acum, ar putea face încă un pas și să adopte, dacă va fi necesar, compensații specifice destinate anumitor sectoare și categorii de fermieri, potrivit EFE.

Toate măsurile anunțate până acum de CE vor fi aplicate de statele membre care, ulterior, vor ‘trimite factura’ la Bruxelles, care, în principiu, ar putea utiliza bugetul pentru 2015 pentru a le acoperi, fără a fi nevoie să se recurgă la fondul de urgență al Politicii Agricole Comune (PAC), rezervat pentru a răspunde situațiilor de criză de pe piață.

Dacă se epuizează toate resursele bugetare și se constată că există o criză pe piață, măsurile ar putea fi finanțate cu cele 423 milioane euro fonduri de urgență din PAC prevăzute pentru acest an și cu cele 433 milioane pentru anul viitor.

Rusia a interzis, pe 6 august, importurile de fructe și legume, produse lactate, pește și carne provenite din Statele Unite, Canada, Norvegia, Australia și UE.

Share on Facebook