Fonduri europene pentru pomicultură: cele mai profitabile SOIURI DE CIREȘ din pomicultura românească

Prin sub-programul tematic pomicol din cadrul Măsurii 04 Investiții în active fizice din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, vor putea fi accesare fonduri europene pentru investițiile care vizează revitalizarea sectorului pomicol.

Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, iar beneficiarii care vor achiziționa genetică românească vor avea prioritate la finanțare, potrivit declarațiilor oficialilor Ministerului Agriculturii. Achiziția de material săditor de la producătorii locali poate fi determinantă în ceea ce privește succesul investiției, în condițiile în care numeroși beneficiari ai fondurilor europene nerambursabile au întâmpinat probleme cauzate de faptul că produsele importate nu erau adaptate la condițiile pedo-climatice din țara noastră, fiind înregistrate și cazuri în care materialul săditor importat era purtător de viruși.

În aceste condiții, StiriAgricole.ro vă prezintă lista soiurilor de pomi fructiferi, omologate de stațiunile de cercetare din România, publicată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. În materialul de față, ne vom opri asupra celor mai profitabile soiuri de cireș din pomicultura românească.

Una dintre unitățile cu tradiție în crearea de soiuri de cireș este Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Bistriţa.

SOIURI DE CIREŞ OMOLOGATE DE SCDP Bistrița:

Soiul de cireș „NEGRE DE BISTRIȚA” a fost omologat în anul 1968.

Fructul la soiul de cireș „Negre de Bistriţa”

• Mărime: mijlocie (5,0 g).
• Formă: ovoid turtită lateral, mai ascuţită spre vârf şi rotunjită.
• Epidermă: colorată în roşu închis până la aproape negru la maturitatea deplină.
• Peduncul: scurt, de grosime mijlocie, de culoare verde – gălbui.
• Pulpa: semicrocantă, roşu închisă, străbătută de vinişoare albicioase, suculentă, dulce; conţine în medie 9,5-11% zahăr, 0,52 % aciditate şi 8,98 mg/100 g produs proaspăt vitamina C.
• Sâmbure: mijlociu, neaderent la pulpă.
• Epoca de coacere: mijlocie, a II-a decadă a lunii iunie, la 12-14 zile după cea a soiului Fruheste der Mark.

Pomul la soiul de cireș „Negre de Bistriţa”

• pomul este semiviguros până la viguros, cu coroana globuloasă până la larg piramidală; lăstarul de un an este de lungime şi grosime medie, de culoare verde-măsliniu închisă, glabru; florile sunt mijlocii, cu petale albe, gofrate cu vârful ridicat spre interior, grupate câte 3-5 în buchet.
• prezintă rezistenţă bună la Monilia laxa şi la antracnoză (Blumeriella jaapii).
• înflorire timpurie, cei mai indicaţi polenizatori sunt soiurile: Timpurii de Bistriţa, Bigarreau Moreau, Roşii de Bistriţa, Ramon Oliva.

Producţie şi utilizare soiul de cireș „Negre de Bistriţa”

• Intră pe rod timpuriu şi realizează producţii constante (9,3 tone/ha-în anul X de la plantare).
• Caractere agronomice: se comportă bine altoit pe cireş franc şi pe vişin.
• Utilizare: fructe de calitate superioară, destinate consumului în stare proaspătă

 

 

Soiul URIAȘE DE BISTRIȚA a fost omologat în anul 1967.

Fructul la soiul de cireș Uriaşe de Bistriţa

• Mărime: mare (8,3 g).
• Formă: sferică până la ovosferică, simetric, cu o depresiune largă pe partea ventrală.
• Epidermă: colorată în roşu, lucioasă cu striaţii sau pete mai deschise.
• Peduncul: lung sau foarte lung de culoare verde deschis.
• Pulpa: crocantă, suculentă, roşu închisă în jurul sâmburelui, dulce, uşor amăruie, armonios acidulată; conţine în medie 10,4-11,6% zahăr, 0,44-0,70%; aciditate şi 2,64 mg/100 g produs proaspăt vitamina C.
• Sâmbure: mijlociu, neaderent la pulpă.
• Epoca de coacere: târzie, prima decadă a lunii iulie, la 5-6 zile după cea a soiurilor Hedelfinger şi Germersdorf.

 

Pomul la soiul de cireș Uriaşe de Bistriţa

• pomul este de vigoare mare, creşte înalt, cu trunchi drept, cu coroana piramidală, neregulată; lăstarul de un an este relative gros, de culoare verde-măsliniu închisă, glabru; florile sunt mari, cu petale mari albe, gofrate cu marginile rotunjite, grupate câte 2-3 în buchete.
• prezintă rezistenţă bună la Monilia laxa şi la antracnoză (Blumeriella jaapii).
• înflorire târzie, cel mai indicat polenizator este soiul Bigarreau Dönissen.

Producţie şi utilizare soiul de cireș Uriaşe de Bistriţa

• Intră pe rod în anul 5-6 de la plantare  şi realizează producţii  mari şi constante  ( 8-9  t/ha).
• Caractere agronomice: se comportă bine altoit pe cireş franc şi pe vişin, are productivitate bună.
• Utilizare: fructe de calitate superioară, destinate consumului în stare proaspătă şi industrializării sub formă de compot.

 

Soiul de cireș TIMPURII DE BISTRIȚA a fost omologat în anul 1978.

Fructul la soiul de cireș Timpurii de Bistriţa

• Mărime: mijlocie (5,0 g).
• Formă: ovoid alungită.
• Epidermă: colorată în roşu închis până la aproape negru la maturitate deplină.
• Peduncul: de lungime şi grosime medie, de culoare verde-gălbuie.
• Pulpa: semicrocantă, roşie, străbătută de vinişoare sângerii, suculentă, dulce; conţine în medie 9,5% zahăr, 0,66% aciditate.
• Sâmbure: relativ mare reprezentând 8,4% din greutatea fructului.
• Epoca de coacere: timpurie, a II-a decadă a lunii iunie la 10 zile după cea a soiului Fruheste der Mark.

 

Pomul la soiul de cireș Timpurii de Bistriţa

• pomul este viguros, cu coroana globuloasă până la larg piramidală; lăstarul de un an este de lungime şi grosime medie, de culoare verde-roşietică; florile sunt mijlocii, cu petale albe, grupate câte 3-5 în buchet;
• rodeşte pe ramuri de rod lungi şi buchete de mai.
• prezintă sensibilitate laMonilia laxa şi toleranţă la antracnoză (Blumeriella jaapii).
• înflorire timpurie, cei mai indicaţi polenizatori sunt soiurile: Roşii de Bistriţa Negre de Bistriţa, Bigarreau Moreau.

Producţia şi utilizarea soiului Timpurii de Bistriţa

• Intră pe rod timpuriu şi realizează producţii constante (8,5 tone/ ha în anul 10 de la plantare).
• Caractere agronomice: se comportă bine altoit pe cireş franc şi pe vişin.
• Utilizare: fructe de calitate, destinate consumului în stare proaspătă.

 

Soiul de cireș ROȘII DE BISTRIȚA a fost omologat în anul 1978.

Fructul la soiul de cireș Roşii de Bistriţa

• Mărime: mijlocie (5,2 g).
• Formă: ovoidă.
• Epidermă: colorată în roşu închis, lucioasă, rezistentă la crăpare.
• Peduncul: de lungime şi grosime medie, de culoare verdegălbuie.
• Pulpa: semicrocantă, rozroşietică, potrivit de suculentă, cu gust dulce-acrişor; conţine în medie 8,8% zahăr, 0,47% aciditate.
• Sâmbure: relativ mare reprezentând 6,5 % din greutatea fructului.
• Epoca de coacere: timpurie, a II-a decadă a lunii iunie la 10 zile după cea a soiului Fruheste der Mark.

Pomul la soiul de cireș Roşii de Bistriţa

• pomul este viguros, cu coroana piramidală până la globuloasă; lăstarul de un an este de lungime şi grosime medie, roşiatic; florile sunt mijlocii, cu petale albe, grupate câte 3-5 în buchet.
• prezintă rezistenţă bună la Monilia laxa şi la antracnoză
• (Blumeriella jaapii).
• înflorire timpurie, cei mai indicaţi polenizatori sunt soiurile: Bigarreau Moreau, Negre de Bistriţa, Iva, Roze.

 Producţie şi utilizare la soiul de cireș Roşii de Bistriţa

• Intră pe rod în anul 5-6 de la plantare şi realizează producţii constante ( 6-8 tone/ha-în anul X de la plantare).
• Caractere agronomice: se comportă bine altoit pe cireş franc şi pe vişin.
• Utilizare: fructe de calitate, destinate consumului în stare proaspătă.

 

Soiul de cireș JUBILEU 30 a fost omologat în anul 1978.

Fructul la soiul de cireș Jubileu 30

• Mărime: mijlocie spre mare (7,4g).
• Formă: sferică, uşor turtită.
• Epidermă: roşu închisă, lucioasă, rezistentă la crăpare.
• Peduncul: de lungime şi grosime medie.
• Pulpa: semicrocantă, aderentă la sâmbure, roşie, suculentă, cu gust dulce-acrişor, răcoritor; conţine în medie 9,2% zahăr, 0,68% aciditate.
• Sâmbure: mărime medie (7,4% din greutatea fructului), neaderent.
• Epoca de coacere: mijlocie, decada a II-a a lunii iunie, la 10 – 12 zile după cea a soiului Fruheste der Mark.

Pomul la soiul de cireș Jubileu 30

• pomul este semiviguros, cu coroana globuloasă, compactă;
• lăstarul de un an este de lungime şi grosime medie, roşietic;
• rodeşte pe ramuri de rod lungi şi buchete de mai;
• florile sunt mijlocii, cu petale albe, grupate câte 3-5 în buchet;
• prezintă toleranţă la Monilia laxa şi la antracnoză (Blumeriella jaapii).
• înflorire timpurie, cei mai indicaţi polenizatori sunt soiurile: Bigarreau Napoleon, Boambe de Cotnari, Van.

Producţie şi utilizarea soiului de cireș Jubileu 30

• Intră pe rod în anul 5-6  de la plantare  şi realizează producţii  mari şi constante (7-10 tone/ha).
• Caractere agronomice: se comportă bine altoit pe cireş franc şi pe vişin.
• Utilizare: fructe de calitate, destinate consumului în stare proaspătă.

 

Soiul de cireș RUBIN a fost omologat în anul 1980.

Fructul la soiul de cireș Rubin

• Mărime: mijlocie spre mare (7,4g).
• Formă: sferic cordiformă, bombat pe partea dorsală, cu vârf rotunjit, terminat cu un mucron scurt ascuţit.
• Epidermă: roşu rubinie, lucioasă, rezistentă la crăpare.
• Peduncul: de lungime şi grosime medie, de culoare verde –gălbuie.
• Pulpa: pietroasă, roşie, suculentă, cu gust dulce – acrişor, răcoritor; conţine în medie 12,8% zahăr total, 0,50% aciditate.
• Sâmbure: mijlociu (6,8% din greutatea fructului) şi aderent.
• Epoca de coacere: târzie, ultima decadă a lunii iunie, la 30 – 35 zile după soiul Fruheste der Mark.

Pomul la soiul de cireș Rubin

• pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana larg piramidală până la globuloasă, rodeşte predominant pe buchete de mai şi ramuri mijlocii; lăstarul de un an este de lungime şi grosime medie, cafeniu; florile sunt mijlocii, cu petale albe, grupate câte 3 – 5 în buchet; prezintă rezistenţă la factorii de stres climatic.
• tolerant la antracnoză şi monilioză.
• înflorire semitârzie, de intensitate medie;
• este obligatorie asocierea în livadă cu soiuri polenizatoare (ex. Van, Bigarreau Dönissen, Stella).

Producţia şi utilizarea soiului de cireș Rubin

• Intră pe rod în anul 5 de la plantare  şi realizează producţii  mari şi constante (12 t/ha în anul X de la plantare).
• Caractere agronomice: rodeşte constant şi abundent; Utilizare: este destinat pentru consum în stare proaspătă şi industrializare sub formă de compot.

 

Soiul de cireș IVA a fost omologat în anul 1994.

Fructul la soiul de cireș Iva

• Mărime: mijlocie (6,5 – 7,3 g).
• Formă: aplatizată.
• Epidermă: roşu purpurie, lucioasă, rezistentă la crăpare.
• Peduncul: de lungime şi grosime medie, de culoare verde– gălbui.
• Pulpa: semipietroasă, roşie, suculentă, cu gust dulce – acrişor; conţine în medie 11,4 % zahăr total, 0,54% aciditate.
• Sâmbure: mijlociu (5,2% din greutatea fructului), neaderent.
• Epoca de coacere: mijlocie,  la începutul celei de a doua decade a lunii iunie, concomitent cu a soiului Ramon Oliva.

Pomul la soiul de cireș Iva

• pomul este de vigoare mijlocie, cu port etalat; lăstarul de un an este de lungime şi grosime medie, roşiatic; florile sunt mijlocii, cu petale albe, grupate câte 3 – 5 în buchet;
• rodeşte pe ramuri de rod mijlocii şi buchete de mai.
• prezintă toleranţă la Monilia laxa şi la antracnoză (Blumeriella jaapii).
• înfloritul, de intensitate medie, se suprapune cu cel al altor soiuri, interpolenizarea fiind perfect posibilă;
• necesită polenizatori (ex.Roşii de Bistriţa, Negre de Bistriţa, Bigarreau Moreau, Roze).

Producţie şi utilizare soiul de cireș Iva

• Caractere agronomice: intră pe rod în anul IV – V de la plantare şi realizează producţii  mari şi constante (10,8   tone/ha în anul X de la plantare), se comportă bine altoit pe cireş franc şi pe vişin, se recomandă pentru a fi cultivat în nord – estul şi centrul Transilvaniei.
• Utilizare: este destinat pentru consum în stare proaspătă.

 

Soiul de cireș SOMEȘAN a fost omologat în anul 1994.

Fructul la soiul de cireș Someșan

• Mărime: mijlocie (6,0 – 6,5 g).
• Formă: alungită, aplatizată ventral.
• Epidermă: culoare roşu purpuriu, lucioasă, rezistentă la crăpare.
• Peduncul: de lungime şi grosime medie, de culoare verde – gălbuie.
• Pulpa: semipietroasă, roşie, suculentă, fin acidulată; conţine în medie 11,2% zahăr total, 0,47% aciditate.
• Sâmbure: mijlociu (4,2% din greutatea fructului), aderent la pulpă.
• Epoca de coacere: mijlocie, se înregistrează la începutul celei de a doua decade a lunii iunie.

Pomul la soiul de cireș Someșan

• pomul este de vigoare mijlocie, cu port etalat; lăstarul de un an este de lungime şi grosime medie, roşiatic; florile sunt mijlocii, cu petale albe, grupate câte 3- 5 în buchet; rodeşte pe ramuri de rod mijlocii şi buchete de mai.
• prezintă toleranţă la Monilia laxa şi la antracnoză (Blumeriella jaapii).
• înfloritul, de intensitate medie, durează 10-14 zile,
• suprapunându-se cu al altor soiuri, interpolenizarea fiind perfect posibilă; necesită polenizatori ca: Roşii de Bistriţa, Negre de Bistriţa, Iva, Roze.

Producţie şi utilizarea soiului de cireș Someșan

• Caractere agronomice: intră pe rod în anul al IV-lea de la plantare, rodeşte constant şi abundent (14,2 tone/ha în anul al XII-lea de la plantare); se comportă bine altoit pe cireş franc şi pe vişin, se recomandă pentru a fi cultivat în nord–estul şi centrul Transilvaniei.
• Utilizare: fructe de calitate foarte bună, destinate consumului în stare proaspătă.

 

Soiul de cireș ROZE a fost omologat în anul 1994.

Fructul la soiul de cireș Roze

• Mărime: mijlocie (5,0 – 6,6 g).
• Formă: aplatizată, uşor alungită.
• Epidermă: culoare roşu orange, lucioasă.
• Peduncul: scurt, de culoare verde – gălbui.
• Pulpa: semipietroasă, gălbuie, cu suc incolor, fin acidulată.
• Sâmbure: de mărime mijlocie (7,3% din greutatea fructului), neaderent la pulpă.
• Epoca de coacere: mijlocie,la începutul celei de a doua decade a lunii iunie, concomitent cu a soiului Ramon Oliva.

Pomul la soiul de cireș Roze

• pomul este de vigoare mijlocie, cu port etalat; lăstarul de un an este de lungime şi grosime medie, roşiatic; florile sunt mijlocii, cu petale albe, grupate câte 3 – 5 în buchet; rodeşte pe ramuri de rod mijlocii şi buchete de mai.
• prezintă toleranţă la Monilia laxa şi la antracnoză (Blumeriella jaapii).
• înfloritul este timpuriu, de intensitate medie, durează 10 – 14 zile, suprapunându-se cu cel al altor soiuri, interpolenizarea fiind perfect posibilă;
• necesită polenizatori (ex. Roşii de Bistriţa, Negre de Bistriţa, Iva).

Producţie şi utilizarea soiului de cireș Roze

• Caractere agronomice: intră pe rod în anul IV de la plantare, rodeşte constant şi abundent (10,8   t/ha în anul X de la plantare).; se comportă bine altoit pe cireş franc şi pe vişin, se recomandă pentru a fi cultivat în nord–estul şi centrul Transilvaniei.
• Utilizare: consum în stare proaspătă şi industrializare sub formă de compot.

 

Soiul de cireș ANA a fost omologat în anul 1999.

Fructul soiului de cireș Ana

• Mărime: mijlocie (6,5 g).
• Formă: sferic aplatizată.
• Epidermă: colorată în roşu purpuriu, lucioasă.
• Peduncul: de lungime şi grosime medie, de culoare verde gălbui.
• Pulpa: semicrocantă,, roşie, suculentă, cu gust dulce-acrişor, foarte plăcut; conţine în medie: 12,7% zahăr total, 0,44% aciditate.
• Sâmbure: este mijlociu reprezentând 6,1% din greutatea fructului, aderent la pulpă.
• Epoca de coacere: mijlocie, a-II-a decadă a lunii iunie

Pomul soiului de cireș Ana

• pomul este de vigoare mijlocie, cu port etalat; lăstarul de un an este de lungime şi grosime medie, roşiatic;
• florile sunt mijlocii, cu petale albe, grupate câte 3-5 în buchet;
• rodeşte pe ramuri de rod mijlocii şi buchete de mai.
• prezintă toleranţă la Monilia laxa şi la antracnoză (Blumeriella jaapii).
• înflorire timpurie, cei mai indicaţi polenizatori sunt soiurile: Roşii de Bistriţa, Negre de Bistriţa, Iva, Roze.

Producţia şi utilizarea soiului de cireș Ana

• Intră pe rod în anul 5-6  de la plantare  şi realizează producţii  mari şi constante (15,9 tone/ha în anul al XV-lea de la plantare).
• Caractere agronomice: se comportă bine altoit pe cireş franc şi pe vişin.
• Utilizare: fructe de calitate foarte bună, destinate consumului în stare proaspătă.

De asemenea, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Cluj produce o gamă largă de material săditor pentru fermieri.

 

 

SOIURI DE CIREŞ OMOLOGATE DE  SCDP Cluj

Soiul de cireș TEODORA a fost omologat în 2011.

Principalele caracteristici ale soiului de cireș Teodora:

• Pomul este de vigoare medie-mare, cu ramuri de schelet puternice bine garnisite cu ramuri de rod, predominând buchetele de mai.
• Frunzele sunt mari, de lungime (14 cm) şi lăţime de (7 cm),  de culoare verde închis.
• Începutul înfloritului este timpuriu, de intensitate medie-mare.
• Fructul este de mărime medie-mare (5,47 cm), de forma cordiformă-obtuză, uşor aplatizată, epiderma de culoare roşu-închis spre negru cu pulpa semi-pietroasa, roșie, gustul este armonios, dulce, acidulat.
• Pedunculul este de lungime (2,6 cm) şi grosime medie (0,12 cm).
• Epoca de maturare a fructelor: timpurie (a doua decadă a lunii iunie).
• Polenizatorii sunt: Hedelfinger, Sam, Stella.
• Este un soi rezistent la boli şi dăunători: (Monillinia).
• Fructele se recomandă pentru consum în stare proaspătă şi industrializare.
• Eficienţa economică: producţia medie este cuprinsă între 20-25 tone/ha.

 

Soiul de cireș AUREA a fost omologat în 2011.

Principalele caracteristici ale soiului de cireș Aurea:

• Pomul este de vigoare medie, cu o coroana globuloasă, predominant cu ramuri fructifere, buchete de mai şi ramuri mijlocii.
• Frunzele sunt mari, de lungime (13 cm) şi lăţime de (6 cm), de culoare verde deschis.
• Începutul înfloritului este timpuriu, de intensitate medie-mare.
• Fructul este de mărime medie (4,89 cm), de forma cordiformă, de culoare bicolor, galben cu roşu, intens pe partea însorită, pieliţa lucioasă.
• Pulpa este de culoare galben albicios, fermitatea medie, suculentă, gust foarte bun, dulce,  uşor acidulat.
• Pedunculul este de lungime (3,8 cm) şi grosime medie (0,12 cm).
• Epoca de maturare a fructelor: timpurie (a doua decada a lunii iunie).
• Polenizatorii sunt: Hedelfinger, Bigarreau Napoleon,  Stella.
• Este un soi rezistent la boli şi dăunători: (Monillinia).
• Fructele se recomandă pentru consum în stare proaspătă şi industrializare.
• Eficienţa economică: Producţia medie cuprinsă între 20-25 tone/ha.

 

O altă unitate cu tradiție este Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Iaşi.

SOIURI DE CIREŞ CREATE LA S.C.D.P. IAŞI:

Soiul de cireș GEORGE, omologat în 2007, a fost introdus în România în  acelaşi an, în zonele favorabile culturii cireşului din nord-estul Moldovei şi  României.

Fructul la soiul de cireș GEORGE

• Mărimea – mare  (6,7 – 7,8 g)
• Forma –  cordiform alungită, cu punctul pistilar adâncit.
• Pieliţa –   roşie, lucioasă, rezistentă la crăpare, cu mărimea   lenticelelor  epidermei mici şi mijlocii ca număr.
• Pedunculul – lungime şi grosime mijlocie, cu suber prezent între peduncul şi fruct, iar la detaşarea de fruct se desprinde uşor fără supurare.
• Pulpa –  roşie, fermă, suculentă, potrivit de dulce, uşor acidulată, cu suc colorat  roşu.
• Sâmburele –  mijlociu (6% din greutatea fructului), de formă  eliptică îngustă, neaderent la pulpă.
• Maturarea fructelor – în decada a II- III-a a lunii iulie (15-25). Este cel mai târziu soi românesc omologat, când nu mai există cireşe pe piaţă, la 15 zile după soiul Marina.

Pomul la soiul de cireș GEORGE

• Vigoarea – mijlocie, de tip normal,  port semierect,  ramificare mijlocie, cu un număr mijlociu de lenticele pe ramura de un an şi o pigmentaţie antocianică a lăstarului slabă.
• Rezistenţa la boli – Soiul are o rezistenţă bună la bolile specifice cireşului (monilioză şi antracnoză), la ger, secetă şi crăparea fructelor.
• Înflorirea – mijlocie, având ca buni polenizatori soiurile Stella, Van, Boambe de Cotnari şi Maria.

Producția și utilizarea soiului de cireș GEORGE

• Caractere agronomice: este un soi precoce (intră pe rod din anul V de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Fructele se maturează uniform şi se recoltează uşor.
• Utilizarea: Tardivitatea, calităţile deosebite ale fructelor , lipsa altor soiuri de cireşe pe piaţă în această perioadă, pentru consum în stare proaspătă şi industrializare creşte valoarea acestui soi.

 

Soiul de cireș GOLIA, omologat în 2001, a fost introdus în România după anul 2001, în zonele favorabile culturii cireşului din Moldova şi România.

Fructele la soiul de cireș GOLIA

• Mărimea – mare (8 – 9 g în primii ani de rodire şi 7,5 –8 g în plină perioadă de rodire).
• Forma – cordiform alungită, cu punctul pistilar adâncit.
• Pieliţa – roşie închisă, lucioasă, cu rezistenţă  la crăpare.
• Pedunculul – lungime şi grosime medie, la detaşarea de fruct nu supurează suc.
• Pulpa – pietroasă, crocantă, suculentă, potrivit de dulce, uşor acidulată cu aromă fină şi suc intens colorat în roşu.
• Sâmburele – este mic, 4 – 5% din greutatea fructului, de formă larg eliptică, neaderent.
• Maturarea fructelor – la sfârşitul decadei a II-a a lunii iunie, cu 7-8 zile înaintea soiului Boambe de Cotnari.

Pomul la soiul de cireș GOLIA

• Vigoarea – mică, cu o coroană globuloasă, cu şarpante larg deschise, cu ramuri fructifere predominante de tip buchete de mai.
• Rezistenţa la boli – rezistenţă medie la antracnoză şi monilioză . Soiul este rezistent la ger şi secetă. Are o rezistenţă superioară la crăparea fructelor comparativ cu cea a soiurilor Boambe de Cotnari, Stella şi Van. Este liber de virusul prunus necrotic ring spot.
• Înflorirea – târzie, suprapunându-se cu a soiurilor Boambe de Cotnari, Hedelfinger, Bigarreau Napoleon, Marina şi Germersdorf.

Producctivitatea și utilizarea soiului de cireș GOLIA

• Caractere agronomice: este un soi precoce (intră pe rod din anul III – IV de la plantare), rodeşte abundent şi constant şi se pretează pentru înfiinţarea de plantaţii cu densitate mare, de tip intensiv.
• Utilizarea: Calităţile deosebite ale fructelor (mărime, culoare roşie intensă, fermitatea pulpei şi însuşirile gustative) fac din acest soi unul pretabil atât pentru consum în stare proaspătă pe piaţa internă şi la export precum şi pentru diferite forme de industrializare.

 

 

Soiul de cireș IAŞIROM, omologat în 2006, a fost introdus în România în cursul aceluiaşi an, în zonele favorabile culturii cireşului din Moldova şi din alte zone ale României.

Fructul la soiul de cireș IAŞIROM

• Mărimea: mare (7,7 – 8,1 g)
• Forma: cordiform aplatizat, cu punctul pistilar alungit.
• Pieliţa:  roşie brună, cu mărimea bracteelor epidermei mici şi cu un număr mic de lenticele.
• Pedunculul: lungime şi grosime mijlocie, cu suber prezent între peduncul şi fruct, iar la detaşarea de fruct nu pierde suc.
• Pulpa: de culoare roşie spre roşie închisă, pietroasă, suculentă, potrivit de dulce, cu  aciditate mică şi suc de culoare roşie închisă.
• Sâmburele: mijlociu spre mare, 7% din greutatea fructului, de formă  eliptică, neaderent la pulpă.
• Maturarea fructelor: în decada a II-a a lunii iunie, în aceeaşi perioadă cu soiurile Van, Maria, Stella şi Golia.

Pomul la soiul de cireș IAŞIROM

• Vigoarea:  medie, de tip normal, cu port semierect, cu ramificare mijlocie, cu un număr mic de lenticele pe ramura de un an şi frunziş bogat şi sănătos.
• Rezistenţa la boli: rezistenţă bună la Monilia fructigena şi medie la antracnoză. Manifestă o rezistenţă bună la  ger, secetă şi crăparea fructelor.
• Înflorirea: mijlocie având ca polenizatori soiurile Stella, Van, Boambe de Cotnari şi Maria.

Profitabilitatea și utilizarea soiului de cireș IAŞIROM

• Caractere agronomice: este un soi precoce (intră pe rod din anul iv – v de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Fructele se maturează uniform şi se recoltează uşor.
• Utilizarea: calitatea  deosebită a fructelor recomandă acest soi pentru consum în stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export, dar şi pentru industrializare sub diferite forme de prelucrare.

 

Soiul de cireș MARIA, omologat în 1999, a fost introdus în România după anul 2000, în zonele favorabile culturii cireşului din Moldova şi România.

Fructele la soiul de cireș MARIA

• Mărimea: mare (7,4 – 8,3 g).
• Forma: cordiform, uşor alungit, uşor turtit la partea ventrală cu  punctul pistilar adâncit.
• Pieliţa:  roşie strălucitoare, cu rezistenţă medie la crăpare.
• Pedunculul: scurt (30 mm), destul de viguros, se detaşează uşor de fruct, fără supurare.
• Pulpa: fermă, crocantă, suculentă, potrivit de dulce, uşor acidulată cu o aromă fină, cu pulpa şi sucul de culoare roşie.
• Sâmburele: de mărime medie, 6% din greutatea fructului, de formă larg eliptică, alungit.
• Maturarea fructelor:  în a doua decadă a lunii iunie, în aceeaşi perioadă cu soiurile Van şi Stella.

Caracteristicile pomului la soiul de cireș MARIA

• Vigoarea:  medie, formează o coroană largă, ramificată, bine garnisită cu ramuri mixte şi buchete de mai.
• Rezistenţa la boli: rezistenţă medie la antracnoză şi monilioză iar în anii cu precipitaţii abundente fructele crapă. Soiul este rezistent la ger şi secetă şi liber de virusuri.
• Înflorirea: timpurie, este un bun polenizator pentru soiurile cu înflorire timpurie şi medie. Este primul soi românesc autofertil, însuşirea de autocompatibilitate oferindu-i o valoare agronomică în plus.

Profitabilitatea și utilizarea soiului de cireș MARIA

• Caractere agronomice: Intră pe rod timpuriu (anul IV – V de la plantare), rodeşte abundent şi constant an de an. Se recoltează uşor şi manifestă o bună rezistenţă la recoltare şi transport fiind foarte potrivit pentru export în stare proaspătă.
• Utilizarea: Fructele răspund cerinţelor pentru consum în stare proaspătă dar şi pentru industrializare.

 

Soiul de cireș MARINA, omologat în 2001, a fost introdus în cultură în România după anul 2001, în zonele favorabile culturii cireşului din Moldova şi România.

Fructele la soiul de cireș MARINA

• Mărimea: mare (7,6 – 8 g)
• Forma: cordiform alungită, cu punctul pistilar adâncit.
• Pieliţa:  bicoloră, galbenă cu roşu predominant la maturitatea deplină, cu puncte fine pe epidermă şi cu pondere slabă, cu o rezistenţă bună la crăparea fructelor, net superioară soiului Boambe de Cotnari.
• Pedunculul: lungime medie (43 – 46 mm), de  grosime medie, mediu rezistent la detaşarea de fruct, fără supurare.
• Pulpa: fermă, crocantă, suculentă, de culoare alb-gălbuie, potrivit de dulce, uşor acidulată cu suc incolor.
• Sâmburele: relativ mare (6,9% din greutatea fructului), neaderent, de formă larg eliptică alungită, cu suprafaţa netedă.
• Maturarea fructelor:  târzie (sfârşitul lunii iunie – începutul lunii iulie, uneori până la 15 iulie). Este soiul cel mai tardiv omologat în zona Moldovei, prelungind cu 10 – 12 zile perioada de maturare a cireşelor.

Caracteristicile pomilor la soiul de cireș MARINA

• Vigoarea: mijlocie, port etalat, cu o densitate a ramurilor mijlocie şi frunziş bogat. Coroana pomilor este piramidală, cu ramuri de schelet bine garnisite cu ramuri fructifere predominante de tipul buchetelor de mai şi a ramurilor mijlocii.
• Rezistenţa la boli: rezistenţă medie la antracnoză şi monilioză. Soiul este rezistent la ger şi secetă. Este liber de virusul prunus necrotic ring spot.
• Înflorirea: târzie, această fenofază suprapunându-se cu cea a soiurilor Boambe de Cotnari, Hedelfinger, Golia şi Germersdorf.

Profitabilitatea și utilizarea  soiului de cireș MARINA

• Caractere agronomice: este un soi precoce, rodeşte abundent şi constant şi are calităţi deosebite cu perspective de a înlocui din sortimentul actual al zonei soiul Boambe de Cotnari faţă de care este net superior.
• Utilizarea: Fructele acestui soi constituie o excelentă materie primă pentru industria alimentară în special pentru prelucrarea sub formă de compot şi confiate.

 

Soiul de cireș ŞTEFAN, omologat în 2006, a fost introdus în România în cursul aceluiaşi an, în zonele favorabile culturii cireşului din Moldova şi din alte zone ale României.

Caracteristicile fructelor la soiul de cireș ȘTEFAN 

• Mărimea: mare (7,7-8,1 g)
• Forma: cordiform aplatizat, cu punctul pistilar alungit.
• Pieliţa: roşie brună, cu mărimea bracteelor epidermei mici şi cu un număr mic de lenticele.
• Pedunculul: lungime şi grosime mijlocie, cu suber prezent între peduncul şi fruct, iar la detaşarea de fruct nu pierde suc.
• Pulpa: de culoare roşie spre roşie închisă, pietroasă, suculentă, potrivit de dulce, cu aciditate mică şi suc de culoare roşie închisă.
• Sâmburele: mijlociu spre mare, 7% din greutatea fructului, de formă  eliptică, neaderent la pulpă.
• Maturarea fructelor: în decada a II-a a lunii iunie, în aceeaşi perioadă cu soiurile Van, Maria, Stella şi Golia.

Caracteristicile pomilor la soiul de cireș ȘTEFAN 

• Vigoarea:  medie, de tip normal, cu port semierect, cu ramificare mijlocie, cu un număr mic de lenticele pe ramura de un an cu frunziş bogat şi sănătos.
• Rezistenţa la boli: rezistenţă bună la Monilia fructigena şi medie la antracnoză. Manifestă o rezistenţă bună la  ger, secetă şi crăparea fructelor.
• Înflorirea: mijlocie, având ca polenizatori soiurile Stella, Van, Boambe de Cotnari şi Maria.

Producția și utilizarea soiului de cireș ȘTEFAN 

• Caractere agronomice: este un soi precoce (intră pe rod din anul IV – V de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Fructele se maturează uniform şi se recoltează uşor.
• Utilizarea:  Calitatea  deosebită a fructelor recomandă acest soi pentru consum în stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export, dar şi pentru industrializare sub diferite forme de prelucrare.

 

Soiul de cireș TEREZA, omologat în 2006, a fost introdus în România în cursul aceluiaşi an, în zonele favorabile culturii cireşului din Moldova şi din alte zone ale României.

Caracteristicile fructelor la soiul de cireș TEREZA

• Mărimea: mare (7,5 – 7,8 g)
• Forma: cordiform aplatizat, cu punctul pistilar alungit.
• Pieliţa: roşie închisă, lucioasă, rezistentă la crăpare, cu mărimea bracteelor epidermei  şi a numărului  lenticelelor mic.
• Pedunculul: lungime şi grosime medie, cu suber prezent între peduncul şi fruct, iar la detaşarea de fruct nu pierde suc.
• Pulpa: de culoare roşie închisă, pietroasă, suculentă, potrivit de dulce, uşor acidulată, cu suc intens colorat (roşu închis).
• Sâmburele: este mic (5% din greutatea fructului), de formă  eliptică îngustă, neaderent la pulpă.
• Maturarea fructelor: se maturează la mijlocul lunii iunie, cu 10 zile înaintea soiului Boambe de Cotnari.

Caracteristicile pomilor la soiul de cireș TEREZA

• Vigoarea: slabă spre mijlocie, cu fructificare de tip spur, cu port semierect, cu ramificare mijlocie, pe ramurile de un an, cu un număr mic de lenticele şi cu o slabă pigmentaţie antocianică a vârfului.
• Rezistenţa la boli: medie la antracnoză, monilioză şi crăparea fructelor şi bună la ger şi secetă.
• Înflorirea: mijlocie având ca polenizatori soiurile Stella, Van, Boambe de Cotnari şi Maria.

Producția și utilizarea soiului de cireș TEREZA

• Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anii III – IV de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Se pretează pentru înfiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500 pomi/ha).
• Utilizarea: Calităţile fructului şi ale pomului recomandă acest soi pentru consum în stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export dar mai ales pentru industrializare.

 

Soiul de cireș ALEX 1 a fost omologat în 2014.

Caracteristicile fructelor la soiul de cireș ALEX 1 

• Mărimea: foarte mare de 8,3-11,7 g.
• Forma: cordiformă, uşor aplatizată, turtită dorso ventral, cu vârful plat.
• Pieliţa: roşie închisă, la maturitate completă aproape neagră.
• Pedunculul: de lungime şi grosime mijlocie, de culoare verde, cu suber prezent între peduncul şi fruct.
• Pulpa: roşie, de fermitate medie, suculentă, cu gust semidulce, mijlociu acidulată, cu aromă şi gust plăcut.
• Sâmburele: de mărime medie spre mare (0,6 g), eliptic mijlociu, neaderent la pulpă.
• Maturitatea: în decada a II- III- a lunii iunie, începutul lunii iulie.

Caracteristicile pomilor la soiul de cireș ALEX 1 

• Vigoarea:  Poate atinge înălţimea de 4-5 m, formează un trunchi drept, cu o grosime de 14,4 -16,1 cm, cu scoarţa netedă de culoare cenuşie roşietică.
• Rezistenţa la boli: medie la antracnoză, monilioză şi bună la  ger, secetă şi crăparea fructelor.
• Înflorirea: mijlocie având ca polenizatori soiurile Stella, Van, Boambe de Cotnari şi Maria.

Producția și utilizarea soiului de cireș ALEX 1 

• Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anii III – IV de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Se pretează pentru înfiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500 pomi/ha).
• Utilizarea: Calităţile fructului şi ale pomului recomandă acest soi pentru consum în stare proaspătă, pentru industrializare pentru piaţa internă şi la export.

 

Soiul de cireș GALATA, omologat în 1994, a fost introdus în cultură în România după anul 1994 în zonele favorabile culturii cireşului din  Moldova şi România.

Caracteristicile fructelor la soiul de cireș GALATA

• Mărimea:  mijlocie spre mare pentru cireşe amare (4,7 g), cu D = 16 mm; d = 15 mm; H = 17 mm.
• Forma: sferic – alungită, uşor turtit la bază, puţin alungită la vârf, cu punctul pistilar plat.
• Pieliţa: bicoloră (roşu aprins pe fond galben), cu puncte pe epidermă uşor vizibile, cu pondere slabă.
• Pedunculul: de lungime medie spre mare (45 – 47 mm), destul de viguros, mediu rezistent la desprinderea de fruct, iar la detaşare nu pierde suc.
• Pulpa: semipietroasă, galben-albicioasă, suculentă, potrivit de dulce, uşor acidulată , cu un fin gust amar.
• Sâmburele: de mărime medie, 5,1% din greutatea fructului, semiaderent, de formă larg eliptică, alungit.
• Maturarea fructelor: târzie, în prima decadă a lunii iulie, la 12 zile după Amara şi 7 – 8 zile după Amar Maxut.

Caracteristicile pomilor la soiul de cireș GALATA

• Vigoarea: mică spre medie, coroană globuloasă, cu ramuri fructifere predominante de tipul buchetelor de mai.
• Rezistenţa la boli: rezistenţă bună la monilioză şi medie la antracnoză. Soiul este rezistent la ger şi secetă.
• Înflorirea: târzie, suprapunându-se cu cea a soiurilor Germersdorf, Sam, Marina şi Bigarreau Dönissen.

Producția și utilizarea soiului de cireș GALATA

• Caractere agronomice: Intră pe rod timpuriu (anul IV – V de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Se recoltează uşor şi are o capacitate de producţie deosebită.
• Utilizarea: Este un excelent soi pentru industria alimentară în special pentru dulceţuri şi fructe confiate.

 

Soiul de cireș MAXUT a fost omologat în 1994.

Caracteristicile fructelor la soiul de cireș MAXUT

• Mărimea: mijlocie pentru soiurile amare (4,5 g), cu D = 15 mm; d = 14 mm; H = 16 mm.
• Forma: cordiform, tipic.
• Pieliţa: neagră, cu puncte pe epidermă puţin vizibile, cu pondere slabă, lucioasă, rezistentă la crăpare.
• Pedunculul: de lungime medie (42-45 mm), cu punct pistilar adâncit, subţire, mediu rezistent la detaşarea de fruct, nu picură suc.
• Pulpa: intens colorată, suculentă, sucul roşu închis, cu fermitate medie, cu 21 % substanţă uscată, 14,2% zahăr, 0,7% aciditate, 48,7 mg la 100 g vitamina C şi un intens gust amar, fin aromat.
• Sâmburele: mărime mică, de formă larg eliptică, semiaderent.
• Maturarea fructelor: în decada a III-a a lunii iunie, la 7 – 10 zile după soiul Amara.

Caracteristicile pomilor la soiul de cireș MAXUT

• Vigoarea: mijlocie, cu port etalat şi o densitate mijlocie a ramurilor, cu frunziş bogat.
• Rezistenţa la boli: Soiul este rustic, rezistent la ger, secetă, monilioză şi tolerant la antracnoză.
• Înflorirea: timpurie, fiind un bun polenizator pentru soiurile cu înflorirea la început de sezon.

Productivitatea soiului de cireș MAXUT

• Caractere agronomice: Intră pe rod timpuriu, rodeşte abundent şi constant. Se recoltează uşor, în perioadele secetoase şi la maturitatea deplină, fructul se desprinde uşor de peduncul fără supurare.
• Utilizarea: Este un excelent soi pentru industrializare, folosit pentru dulceţuri, lichioruri, sucuri naturale etc.

 

Soiul de cireș ANDA 1 a fost omologat în 2014.

Caracteristicile fructelor la soiul de cireș ANDA 1

• Mărimea: foarte mare, cu o greutate medie de 9,5-9,9 g în primii ani de rodire.
• Forma: reniformă uşor alungită spre vârf.
• Culoarea: galbenă-albicioasă, uniformă, pe partea însorită galbenă-intensă.
• Pedunculul: de lungime şi grosime mijlocie, verde-gălbui, cu suber prezent între fruct şi peduncul.
• Pulpa: de culoare crem, pietroasă, crocantă, suculentă, cu aciditate mijlocie, gust semidulce, slab aromată.
• Sâmburele: de mărime mijlocie spre mare (0,55-0,6 g), eliptic mijlociu, neaderent la pulpă.
• Maturitatea: în ultima decadă a lunii iunie.

Caracteristicile pomilor la soiul de cireș ANDA 1

• Vigoarea: atinge înălţimea de 4-5 m, formează un trunchi drept, cu o grosime de 16,1-17 cm, cu scoarţa netedă de culoare cenuşie–roşietică.
• Rezistenţa la boli: rezistenţă medie la monilioză şi antracnoză. Soiul este rezistent la ger, secetă şi crăparea fructului.
• Înflorirea: spre sfârşitul sezonului de înflorire a cireşului având ca polenizatori soiurile Stella, Van, Lapins, Boambe de Cotnari şi Maria.

Productivitatea soiului de cireș ANDA 1

• Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anii III – IV de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Se pretează pentru înfiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500 pomi/ha).
• Utilizarea: Calităţile fructului şi ale pomului recomandă acest soi pentru consum în stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export, dar mai ales pentru industrializare.

 

Soiul de cireș ANDREI 1 a fost omologat în 2014.

Fructul soiului de cireș ANDREI 1

• Mărimea: mare spre foarte mare (8-8,4 g).
• Forma: cordiform alungită, uşor turtită dorso-ventral cu vârful plat.
• Culoarea: roşie brună, la maturitatea deplină aproape neagră, uniform repartizată pe suprafaţa fructului.
• Pedunculul: scurt, mai rar mijlociu, având în medie 29 mm lungime, de grosime mijlocie, de culoare verde, iar pe partea însorită brun-roşiatică, bine prins de ramură şi fruct; la smulgere nu apare pătare de suc.
• Pieliţa: groasă, lucioasă, elastică, rezistentă şi aderentă la pulpă.
• Pulpa: roşie mijlocie, fermă, suculentă, dulce accentuat, plăcut acidulată, foarte plăcută la gust; se desprinde uşor de sâmbure.
• Sâmburele: mare având 0,6 g, de formă eliptic mijlocie, neaderent la pulpă.
• Maturitatea: mijlocie, în decada a doua a lunii iunie.

Pomul soiului de cireș ANDREI 1

• Vigoarea: medie, atinge înălţimea de 4-5 m la vârsta de 9 ani şi formează un trunchi drept cu diametrul de 11,9-14,3 cm.
• Rezistenţa la boli: Soiul este rezistent la ger, secetă, monilioză şi crăparea fructului.
• Înflorirea: medie având ca polenizatori soiurile Stella, Van, Lapins, Sunburst, Boambe de Cotnari şi Maria.

Producția și utilizarea soiului de cireș ANDREI 1

• Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anii III – IV de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Se pretează pentru înfiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500 pomi/ha).
• Utilizarea: Calităţile fructului şi ale pomului recomandă acest soi pentru consum în stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export.

 

Soiul de cireș BUCIUM a fost omologat în 2006 și introdus în cultură în cursul aceluiaşi an, în zonele favorabile culturii cireşului din NE Moldovei şi în alte zone ale României.

Fructul soiului de cireș BUCIUM

• Mărimea: mare spre foarte mare (8 – 8,5 g)
• Forma: cordiform aplatizat, cu punctul pistilar adâncit.
• Pieliţa: roşie închisă, lucioasă, rezistentă la crăpare, cu mărimea bracteelor epidermei şi a numărului  lenticelelor mici.
• Pedunculul: lungime şi grosime medie, cu suber prezent între peduncul şi fruct, iar la detaşarea de fruct nu pierde suc.
• Pulpa: de culoare roşie spre roşie închisă, fermă, suculentă, potrivit de dulce, uşor acidulată, cu suc intens colorat în roşu.
• Sâmburele: mijlociu, (6% din greutatea fructului), de formă  eliptică îngustă, neaderent la pulpă.
• Maturarea fructelor: în decada a III-a a lunii iunie, în aceeaşi perioadă cu soiul Boambe de Cotnari.

Pomul soiului de cireș BUCIUM

• Vigoarea: mijlocie, de tip normal,  port erect,  ramificare puternică, cu un număr mic de lenticele pe ramura de un an şi o pigmentaţie antocianică a vârfului lăstarilor mijlocie, cu frunziş bogat şi sănătos.
• Rezistenţa la boli: bună la Monilia fructigena şi antracnoză. Manifestă o rezistenţă bună la  ger, secetă şi crăparea fructelor.
• Înflorirea: mijlocie, având ca buni polenizatori soiurile Stella, Van, Lapins, Kordia, Boambe de Cotnari şi Maria.

Productia și utilizarea soiului de cireș BUCIUM

• Caractere agronomice: este un soi precoce (intră pe rod din anul V de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Fructele se maturează uniform şi se recoltează uşor.
• Utilizarea: Calitatea deosebită a fructelor recomandă acest soi pentru consum în stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export, dar şi pentru industrializare sub diferite forme de prelucrare.

 

Soiul de cireș CĂTĂLINA a fost introdus în plantaţii după anul 2001 în zonele favorabile culturii cireşului din Moldova şi România.

FRUCTUL la soiul de cireș CĂTĂLINA

• Mărimea: mijlocie spre mare (6,8 –7,8 g).
• Forma: cordiform alungită, cu punctul pistilar adâncit.
• Pieliţa: roşie aprinsă, roşie închisă la maturitatea deplină, cu puncte pe epidermă puţin vizibile, cu pondere slabă.
• Pedunculul: lungime medie spre mare (47 – 50 mm),  de grosime medie, mediu rezistent la detaşare, cu o uşoară supurare a sucului.
• Pulpa: semipietroasă, suculentă, potrivit de dulce, uşor acidulată de culoare roşie.
• Sâmburele: de mărime medie spre mare (6,5% din greutatea fructului), neaderent, larg-eliptic alungit.
• Maturitatea de recoltare: semitimpurie, în prima decadă a lunii iunie, la 8 – 10 zile după soiul Cetăţuia şi la aceeaşi dată cu soiul Ramon Oliva.

POMUL la soiul de cireș CĂTĂLINA

• Vigoarea: medie, cu creşteri moderate. Începe să rodească din anul 5 –6 de la plantare.
• Rezistenţa la boli: rezistenţă medie la antracnoză şi monilioză şi rezistenţă bună la ger şi secetă. Are o rezistenţă superioară la crăparea fructelor comparativ cu cea a soiurilor din care provine, având o maturare uniformă. Este liber de virusul prunus necrotic ring spot (PNRSV) şi prune dwarf (PDV).
• Înflorirea: timpurie, având ca polenizatori soiurile Cetăţuia, Early Rivers, Bigarreau Burlat, Bigarreau Moreau, Rivan şi Maxut.

PRODUCŢIA ŞI UTILIZAREA soiului de cireș CĂTĂLINA

• Caractere agronomice: rodeşte abundent şi constant, are o productivitate superioară soiurilor din aceeaşi epocă de maturare, fiind apreciat pentru calitatea deosebită a fructelor.
• Utilizarea:  Este destinat în special pentru consum în stare proaspătă, dar spre maturarea deplină poate fi utilizat şi pentru industrializare.

 

Soiul de cireș CETĂŢUIA a fost omologat în 1999.

FRUCTUL la soiul de cireș CETĂȚUIA

• Mărimea: mijlocie (5,9 g)
• Forma: reniformă aplatizată pe margini, cu puncte pe epidermă uşor vizibile şi pondere slabă, cu punctul pistilar adâncit.
• Pieliţa: roşie închisă spre neagră la maturitatea deplină, cu sensibilitate medie la crăpare dar mare în anii ploioşi.
• Pedunculul: scurt (30 mm) şi gros, mediu rezistent la detaşare, fără supurare.
• Pulpa: semipietroasă, aproape crocantă, suculentă, potrivit de dulce şi uşor acidulată, cu 16% substanţă uscată, de culoare roşietică, cu suc slab colorat în roşu.
• Sâmburele: mărime medie, 6,5% din greutatea totală a fructului, de formă rotund – alungită, semiaderent la pulpă.
• Maturarea fructelor: timpurie (ultima decadă a lunii mai), imediat după soiul Timpurii de mai.

POMUL la soiul de cireș CETĂȚUIA

• Vigoarea: mijlocie, de tip spur cu port etalat şi o densitate mijlocie a ramurilor. Dezvoltă o coroană larg piramidală şi rodeşte predominant pe ramuri mijlocii şi buchete de mai.
• Rezistenţa la boli: medie la antracnoză şi monilioză. Manifestă o rezistenţă bună la factorii de stres climatic (ger şi secetă). Este liber de virusuri.
• Înflorirea: timpurie şi are ca polenizatori soiurile Rivan, Maxut şi Cătălina.

PRODUCŢIA ŞI UTILIZAREA soiului de cireș CETĂȚUIA

• Caractere agronomice: intră pe rod timpuriu, rodeşte abundent şi constant. Fructele se maturează uniform şi se recoltează în fenofaza de pârgă avansată.
• Utilizarea: În principal pentru consum în stare proaspătă, fiind printre primele fructe care apar pe piaţă.

 

 

Soiul de cireș COCIU 1 a fost omologat în 2014.

FRUCTUL la soiul de cireș COCIU 1

• Mărimea: foarte mare, având H = 25,8 mm, D = 26,4 mm, d = 22,5 mm şi o greutate medie de 10 -11,4 g în primii ani de rodire.
• Forma: reniformă, turtită dorsoventral, uşor alungită la vârf.
• Culoarea: roşie închisă, aproape neagră la maturitatea deplină.
• Pedunculul: de lungime şi grosime mijlocie având în medie 35 mm lungime, de culoare verde gălbui, glabru, relativ slab prins de fruct, cu suber prezent între peduncul şi fruct.
• Pieliţa: de grosime mijlocie, lucioasă, aderentă la pulpă.
• Pulpa: de culoare roşie spre roşie închisă, fermă, crocantă, cu suculenţă medie, cu gust dulce accentuat, uşor acidulată, cu suc intens colorat în roşu şi cu aromă fină.
• Sâmburele: mijlociu (0,4-0,5 g), eliptic mijlociu, neaderent la pulpă.
• Maturitatea: în decada a II-a a lunii iunie, cu 5-6 zile înaintea soiului Boambe de Cotnari.

POMUL la soiul de cireș COCIU 1

• Vigoarea: mijlocie, cu diametrul mediu de 14,4-15,1 cm, cilindric, cu scoarţa cenuşie-roşietică, cu crăpături longitudinale superficiale cu puţine lenticele prezente pe toată suprafaţa pomului.
• Rezistenţa la boli: medie la antracnoză, monilioză şi crăparea fructului. Manifestă o rezistenţă bună la factorii de stres climatic (ger şi secetă).
• Înflorirea: medie şi are ca polenizatori soiurile Van, Boambe de Cotnari, Stella, Lapins, Kordia şi Maria.

PRODUCŢIA ŞI UTILIZAREA soiului de cireș COCIU 1

• Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anii III – IV de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Se pretează pentru înfiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500 pomi/ha).
• Utilizarea: Calităţile fructului şi ale pomului recomandă acest soi pentru consum în stare proaspătă şi industrializare, pentru piaţa internă şi la export.

 

Soiul de cireș IOSIF 1 a fost omologat în 2014.

FRUCTUL la soiul de cireș IOSIF 1

• Mărimea: mare (9 g), având în medie: H= 26,5 mm; D= 27 mm şi d= 23,5 mm.
• Forma: cordiform-obtuză, uşor turtită.
• Culoarea: roşie închisă iar la maturitate deplină aproape neagră, cu reflexe roşietice.
• Pedunculul: lung, potrivit de gros, uşor îngroşat către fruct, de culoare verde, iar pe partea însorită brun-roşiatic, foarte bine prins de ramură şi fruct, iar la desprindere nu supurează suc.
• Cavitatea pedunculară: largă, destul de  adâncă, cu marginile regulate.
• Pulpa: roşie, tare, crocantă, suculentă, cu gust dulce accentuat, uşor acidulată, foarte plăcută, se desprinde uşor de sâmbure.
• Sâmburele: mijlociu ca mărime (0,5 g), eliptic mijlociu, cu un raport mijlociu între greutatea fructului şi greutatea sâmburelui.
• Maturitatea: în a doua sau a treia decadă a lunii iunie.

POMUL la soiul de cireș IOSIF 1

• Vigoarea: mijlocie, cu înălţimea de 5-6  m la vârsta de 20 ani, formează un trunchi drept cu diametrul de 16,6 – 18 cm, cu scoarţa netedă şi cu crăpături superficiale.
• Rezistenţa la boli: Manifestă o rezistenţă bună la factorii de stres climatic (ger şi secetă), boli şi crăparea fructului.
• Înflorirea: medie şi are ca polenizatori soiurile Van, Boambe de Cotnari, Stella, Lapins, Kordia şi Maria.

PRODUCŢIA ŞI UTILIZAREA soiului de cireș IOSIF 1

• Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anii III – IV de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Se pretează pentru înfiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500-1250 pomi/ha).
• Utilizarea: Calităţile fructului şi ale pomului recomandă acest soi pentru consum în stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export dar mai ales pentru industrializare.

 

Soiul de cireș LUDOVIC 1 a fost omologat în 2014.

FRUCTUL la soiul de cireș LUDOVIC 1

• Mărimea: foarte mare, având H = 25,8 mm, D = 26,4 mm, d = 22,5 mm şi o greutate medie de 10,5 -11,4 g în primii ani de rodire.
• Forma: reniformă, turtită dorsoventral, uşor alungită la vârf.
• Culoarea: roşie închisă, aproape neagră la maturitatea deplină.
• Pedunculul: de lungime şi grosime mijlocie având în medie 35 mm lungime, de culoare verde gălbui, glabru, relativ slab prins de fruct, cu suber prezent între peduncul şi fruct.
• Pieliţa: de grosime mijlocie, lucioasă, aderentă la pulpă.
• Pulpa: de culoare roşie spre roşie închisă, fermă, crocantă, cu suculenţă medie, cu gust dulce accentuat, uşor acidulată, cu suc intens colorat în roşu şi cu aromă fină.
• Sâmburele: mijlociu (0,4-0,5 g), eliptic mijlociu, neaderent la pulpă.
• Maturitatea: în decada a II-a a lunii iunie, cu 5-6 zile înaintea soiului Boambe de Cotnari.

POMUL la soiul de cireș LUDOVIC 1

• Vigoarea: mijlocie, cu înălţimea de 4-5 m, formează un trunchi drept, mijlociu ca vigoare, cu diametrul mediu de 14,4-15,1 cm, cilindric, cu scoarţa cenuşie-roşietică.
• Rezistenţa la boli: Manifestă o rezistenţă bună la factorii de stres climatic (ger şi secetă) şi crăparea fructului şi o  rezistenţă medie la boli şi dăunători.
• Înflorirea: medie şi are ca polenizatori soiurile Van, Boambe de Cotnari, Stella, Lapins, Kordia şi Maria.

PRODUCŢIA ŞI UTILIZAREA soiului de cireș LUDOVIC 1

• Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anii III – IV de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Se pretează pentru infiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500 – 1250 pomi/ha).
• Utilizarea: Calităţile fructului şi ale pomului recomandă acest soi pentru consum în stare proaspătă şi pentru industrializare pentru piaţa internă şi la export.

 

Soiul de cireș MARGO 1 a fost omologat în anul 2014.

FRUCTUL la soiul de cireș MARGO 1

• Mărimea: foarte mare având H = 24,2 mm, D= 23,5 mm, d=21,4 mm şi o greutate medie de 8,9-9,5 g în primii ani de rodire.
• Forma: cordiformă tipică, turtită dorso-ventral, alungită la vârf.
• Culoarea: galbenă-albicioasă, uniformă, uneori pe partea însorită devine galbenă intensă cu o uşoară tentă roşietică.
• Pedunculul: lung, de grosime mijlocie, de culoare verde-gălbui, bine prins de ramură, cu suber prezent între peduncul şi fruct dar cu o desprindere uşoară de fruct fără supurare.
• Pieliţa: de grosime mijlocie, elastică, luciosă, aderentă la pulpă.
• Pulpa: are culoare crem, cu fermitate mare, crocantă, suculentă, gust semidulce, cu aciditate slabă, cu aromă fină.
• Sâmburele: de mărime mijlocie spre mare (0,5-0,65 g), larg eliptic, neaderent la pulpă.
• Maturitatea: în decada a III- a lunii iunie, începutul lunii iulie.

POMUL la soiul de cireș MARGO 1

• Vigoarea: mică, cu înălţimea de 4 m, formează un trunchi drept, mijlociu ca grosime, cu diametrul de 14,5-16,8 cm, cilindric, cu scoarţa cenuşie roşietică.
• Rezistenţa: Manifestă o rezistenţă bună la factorii de stres climatic (ger şi secetă) şi crăparea fructului şi o  rezistenţă medie la boli şi dăunători.
• Înflorirea: târzie şi are ca polenizatori soiurile Van, Boambe de Cotnari, Stella, Lapins, Kordia şi Maria.

PRODUCŢIA ŞI UTILIZAREA soiului de cireș MARGO 1

• Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anii III – IV de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Se pretează pentru înfiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500-1250 pomi/ha).
• Utilizarea: Calităţile fructului şi ale pomului recomandă acest soi pentru consum în stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export, dar mai ales pentru industrializare.

 

Soiul de cireș MIHAI 1 a fost omologat în anul 2011. 

FRUCTUL la soiul de cireș MIHAI 1

• Mărimea: mare (7-8 g), având în medie: H= 21,6 mm; D= 20,5 mm şi d= 18,1 mm.
• Forma: cordată, uşor turtită.
• Culoarea: roşie brună, neagră la maturitate deplină.
• Pedunculul: lung, potrivit de gros, uşor mai îngroşat către fruct, de culoare verde, foarte bine prins de ramură şi fruct, iar la desprindere nu supurează suc.
• Pieliţa: subţire, lucioasă, elastică, rezistentă şi aderentă la pulpă.
• Pulpa: roşie-mijlocie, crocantă, suculentă, cu gust mijlociu de dulce şi cu aciditate mijlocie.
• Sâmburele: mijlociu ca mărime (0,55 g), eliptic mijlociu.
• Maturitatea: la mijlocul lunii iunie.

POMUL la soiul de cireș MIHAI 1

• Vigoarea: medie, cu înălţimea de 4 – 5 m la vârsta de 9 ani, formează un trunchi drept cu diametrul de 10,4 – 13,0 cm, cu scoarţa netedă şi cu crăpături superficiale.
• Rezistenţa: Manifestă o rezistenţă bună la Monilia fructigena şi medie la antracnoză. Are o rezistenţă bună la factorii de stres climatic (ger şi secetă) şi crăparea fructului.
• Înflorirea: medie şi are ca polenizatori soiurile Van, Boambe de Cotnari, Stella, Lapins, Kordia şi Maria.

PRODUCŢIA ŞI UTILIZAREA soiului de cireș MIHAI 1

• Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anii III – IV de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Se pretează pentru înfiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500 pomi/ha).
• Utilizarea: Calităţile fructului şi ale pomului recomandă acest soi pentru consum în stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export, dar mai ales pentru industrializare.

 

Soiul de cireș PAUL 1 a fost omologat în anul 2014.

FRUCTUL la soiul de cireș PAUL 1

• Mărimea: foarte mare (9,1-9,9 g), având în medie: H= 27 mm; D= 28 mm şi d= 24 mm.
• Forma: reniformă.
• Culoarea: roşie aprinsă pe fond galben pal (bicolore).
• Pedunculul: de lungime şi grosime medie, cu suber prezent între peduncul şi fruct, bine prins de ramură şi fruct, iar la desprindere nu supurează suc.
• Pieliţa: de grosime intermediară, elastică, aderentă la pulpă.
• Pulpa: de culoare crem, tare, crocantă, suculentă, semidulce, plăcut acidulată, răcoritoare, cu sucul foarte puţin colorat; se desprinde uşor de sâmbure.
• Sâmburele: mare, având 0,6 g, de formă circulară, cu suprafaţa uşor încreţită.
• Maturitatea: în decada a doua sau a treia a lunii iunie.

POMUL la soiul de cireș PAUL 1

• Vigoarea: medie, cu înălţimea de 4 – 5 m la vârsta de 9 ani, formează un trunchi drept cu diametrul de 17,8 – 19 cm, cu scoarţa netedă, cu crăpături superficiale.
• Rezistenţa: Manifestă o rezistenţă bună la boli (Monilia fructigena şi antracnoză) şi dăunători. Are o rezistenţă bună la factorii de stres climatic (ger şi secetă) şi crăparea fructului.
• Înflorirea: medie, recomandându-se ca soiuri polenizatoare Bigarreau Dönissen, Bigarreau Drogan, Stella, Lapins şi Boambe de Cotnari.

PRODUCŢIA ŞI UTILIZAREA soiului de cireș PAUL 1

• Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anii III – IV de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Se pretează pentru înfiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500 pomi/ha).
• Utilizarea: Calităţile fructului şi ale pomului recomandă acest soi pentru consum în stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export dar mai ales pentru industrializare.

 

Soiul de cireș LUCIA a fost omologat în anul 2007.

FRUCTUL la soiul de cireș LUCIA 1

• Mărimea: mare spre foarte mare ( 7,7-8,6 g)
• Forma: cordiform aplatizată.
• Culoarea: roşie închisă, lucioasă.
• Pedunculul: de lungime şi grosime medie, cu suber prezent între peduncul şi fruct, bine prins de ramură şi fruct, iar la desprindere nu supurează suc.
• Pieliţa: de grosime intermediară, elastică, aderentă la pulpă.
• Pulpa: de culoare roşie închisă, fermă, suculentă, semidulce, plăcut acidulată, răcoritoare, cu sucul intens colorat.
• Sâmburele: mediu ca mărime, având 6% din greutatea fructului, neaderent la pulpă.
• Maturitatea: în decada a doua sau a treia a lunii iunie.

POMUL la soiul de cireș LUCIA 1

• Vigoarea: slabă spre medie, cu înălţimea de 4 – 5 m la vârsta de 9 ani, formează un trunchi drept cu diametrul de 17,8 – 19 cm, cu scoarţa netedă, cu crăpături superficiale.
• Rezistenţa: Manifestă o rezistenţă bună la boli (Monilia fructigena şi antracnoză) şi dăunători. Are o rezistenţă bună la factorii de stres climatic (ger şi secetă) şi crăparea fructului.
• Înflorirea: medie, recomandându-se ca soiuri polenizatoare Van, Ştefan, Stella, Lapins şi Boambe de Cotnari.

PRODUCŢIA ŞI UTILIZAREA soiului de cireș LUCIA 1

• Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anul V de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Se pretează pentru înfiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500 – 1250 pomi/ha).
• Utilizarea: Calităţile fructului recomandă acest soi pentru consum în stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export, dar şi pentru industrializare.

 

Soiul de cireș OANA a fost omologat în anul 2007 şi brevetat în anul 2010 cu denumirea de Sârca.

FRUCTUL la soiul de cireș OANA

• Mărimea: mare (7,5-7,9 g).
• Forma: reniformă.
• Culoarea: roşie închisă, lucioasă.
• Pedunculul: de lungime şi grosime medie, cu suber prezent între peduncul şi fruct, bine prins de ramură şi fruct, iar la desprindere nu supurează suc.
• Pieliţa: de grosime intermediară, elastică, aderentă la pulpă.
• Pulpa: de culoare roşie închisă, fermă, suculentă, semidulce, plăcut acidulată, răcoritoare, cu sucul intens colorat.
• Sâmburele: mediu ca mărime, având 5% din greutatea fructului, neaderent la pulpă.
• Maturitatea: în decada a doua a lunii iunie.

POMUL la soiul de cireș OANA

• Vigoarea: medie, rodeşte pe buchete de mai şi ramuri mijlocii
• Rezistenţa: Manifestă o rezistenţă medie la boli (Monilia fructigena şi antracnoză) şi dăunători. Are o rezistenţă bună la factorii de stres climatic (ger şi secetă) şi crăparea fructului.
• Înflorirea: medie, iar ca polenizatori se recomandă soiurile Stella, Van, Lapins, Radu şi Bucium.

PRODUCŢIA ŞI UTILIZAREA la soiul de cireș OANA

• Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anul al V- lea de la plantare), rodeşte abundent şi constant.
• Utilizarea: Calităţile soiului sunt productivitatea şi calitatea fructului fiind recomandat pentru consum în stare proaspătă, dar şi pentru industrializare.

 

Soiuri de cireș RADU a fost obţinut prin hibridarea între soiurile Van şi Boambe de Cotnari, omologat în anul 2007 şi brevetat în anul 2010.

FRUCTUL la soiul de cireș RADU

• Mărimea: mijlocie spre mare (6,6-7,6 g).
• Forma: reniformă.
• Culoarea: roşie închisă, lucioasă.
• Pedunculul: scurt şi cu grosime medie, cu suber prezent între peduncul şi fruct, iar la desprindere nu supurează suc.
• Pieliţa: de grosime intermediară, elastică, aderentă la pulpă.
• Pulpa: de culoare roşie închisă, fermă, suculentă, semidulce, plăcut acidulată, răcoritoare, cu sucul intens colorat.
• Sâmburele: mic, având 4% din greutatea fructului, neaderent la pulpă.
• Maturitatea: în decada a doua a lunii iunie.

POMUL la soiul de cireș RADU

• Vigoarea: medie, de tip normal.
• Rezistenţa: Manifestă o rezistenţă medie la boli (Monilia fructigena şi antracnoză) şi dăunători. Are o rezistenţă bună la factorii de stres climatic (ger şi secetă) şi crăparea fructului.
• Înflorirea: medie, iar ca polenizatori se recomandă soiurile Stella, Van, Lapins, Maria şi Bucium.

PRODUCŢIA ŞI UTILIZAREA soiului de cireș RADU

• Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anul V de la plantare), rodeşte abundent şi constant.
• Utilizarea: Calităţile soiului sunt productivitatea şi calitatea fructului fiind recomandat pentru consum în stare proaspătă, dar şi pentru industrializare.

 

 

SOIURI OMOLOGATE DE INSTITUTUL DE CERCETARE-DEZVOLTARE PENTRU POMICULTURĂ MĂRĂCINENI, PITEȘTI

Soiul de cireș Cerna

Fructul soiului de cireș Cerna

• Mărime: mare (7,5 – 8,0 g) în primii ani de rod, 6,5 – 7,0 g în plină perioadă de rodire.
• Formă: tronconică.
• Epidermă: culoare roşu aprins; foarte sensibil la fenomenul de crăpare.
• Peduncul: de lungime sub-mijlocie.
• Pulpa: pietroasă, gust dulce acidulat.
• Sâmbure: reprezintă 5% din greutatea fructului.
• Epoca de coacere: prima decadă a lunii iunie, ceea ce reprezintă săptămâna 2 – 3 a sezonului de cireşe.

 

Pomul soiului de cireș Cerna

• pomul este de vigoare mică (ceea ce face posibilă cultura intensivă a cireşului),  coroana globuloasă, pletoasă, cu ramuri fructifere predominante de tip buchete de mai.
• epoca de înflorire, deşi timpurie, se suprapune o anumită perioadă de timp cu a celorlalte soiuri, făcând posibilă interpolenizarea;
• este compatibil cu soiurile Lambert, Stella, Hedelfinger, Bigarreau Napoleon.

Producţia şi utilizarea soiului de cireș Cerna

• Caractere agronomice: intră pe rod în anul IV – V de la plantare, produce moderat, dar constant; se recomandă a fi cultivat  în arealele sudice şi nord-estice ale ţării.
• Utilizare: este destinat pentru consum în stare proaspătă.

 

Soiul de cireș PONOARE 

Fructul soiului de cireș Ponoare

• Mărime: submijlocie  (5.0 – 6.4 g).
• Formă: aplatizată.
• Epidermă: culoare roşu purpuriu.
• Peduncul: de mărime medie.
• Pulpa: semipietroasă, suculentă, gust dulce uşor acidulat.
• Sâmbure: mijlociu, neaderent.
• Epoca de coacere: prima decadă a lunii iunie.

Pomul soiului de cireș Ponoare

• pomul este de vigoare mijlocie – mare cu  coroana larg piramidală, rodeşte predominant pe buchete de mai şi ramuri mijlocii; prezintă rezistenţă ecologică la factorii climatici nefavorabili.
• tolerant la antracnoză şi monilioză.
• înfloritul, de intensitate medie, se suprapune cu cel al altor soiuri, interpolenizarea fiind perfect posibilă; ca soiuri polenizatoare pot fi utilizate Cerna, Stella, Hedelfinger, Bigarreau Moreau.

Producţia şi utilizarea soiului de cireș Ponoare

• Caractere agronomice: intră pe rod în anul IV – V de la plantare, produce abundent şi constant; se recomandă a fi cultivat  în toate  zonele de favorabilitate eco-climatică pentru cultura cire-şului.
• Utilizare: Este destinat pentru consum în stare proaspătă.

 

Soiul de cireș IZVERNA

Fructul soiului de cireș Izverna

• Mărime: mijlocie  (6,0 – 7,5 g).
• Formă: sferică.
• Epidermă: culoare roşu închis.
• Peduncul: de mărime medie.
• Pulpa: pietroasă, gust dulce.
• Sâmbure: mijlociu, neaderent.
• Epoca de coacere: a doua decadă a lunii iunie.

Pomul soiului de cireș Izverna

• pomul este de vigoare medie şi dezvoltă o coroana piramidală, rodeşte predominant pe buchete de mai şi ramuri mijlocii.
• tolerant la antracnoză şi monilioză.
• înfloritul, de intensitate medie, se suprapune cu cel al altor soiuri, interpolenizarea fiind perfect posibilă; ca soiuri polenizatoare pot fi utilizate Cerna, Stella şi Hedelfinger.

Producţia şi utilizarea soiului de cireș Izverna

• Caractere agronomice: intră pe rod în anul V -VI de la plantare, produce abundent şi constant; se recomandă a fi cultivat  în arealele de cultură a cireşului din sudul şi vestul ţării.
• Utilizare: este destinat pentru consum în stare proaspătă şi industrializare.

 

Soiul de cireș COLINA

Fructul soiului de cireș Colina

• Mărime: mijlocie  (6,0 – 6,5 g).
• Formă: sferică.
• Epidermă: culoare roşu închis.
• Peduncul: de mărime medie.
• Pulpa: pietroasă, gust dulce acidulat.
• Sâmbure: mic, neaderent.
• Epoca de coacere: sfârşitul celei de-a doua decade a lunii iunie.

Pomul soiului de cireș Colina

• pomul este de vigoare medie, cu coroana larg piramidală, rodeşte predominant pe buchete de mai şi ramuri mijlocii producând abundent şi constant.
• tolerant la antracnoză şi monilioză.
• înfloritul, de intensitate medie, se suprapune cu cel al altor soiuri, interpolenizarea fiind perfect posibilă; ca soiuri polenizatoare pot fi utilizate Stella, Van, Ulster, Cerna.

Producţia şi utilizarea soiului de cireș Colina

• Caractere agronomice: intră pe rod în anul V de la plantare, rodeşte constant şi abundent; se recomandă a fi cultivat  în arealele de cultură a cireşului din sudul şi vestul ţării.
• Utilizare: este destinat pentru consum în stare proaspătă şi industrializare

 

Soiul de cireș SEVERIN

Fructul soiului de cireș Severin

• Mărime: mare (8 – 10 g).
• Formă: tronconică.
• Epidermă: roşie – purpurie, elastică şi rezistentă.
• Peduncul: de lungime sub-mijlocie.
• Pulpa: roşie, pietroasă, sucu-lentă, cu gust dulce – plăcut, conţine 15 – 17% substanţă uscată
• Sâmbure: mic, neaderent.
• Epoca de coacere: sfârşitul celei de a doua decade a lunii iunie.

Pomul soiului de cireș Severin

• pomul este de vigoare mijlocie-mare, rodeşte predominant pe buchete de mai.
• comportare bună faţă de atacul bolilor (Monilinia sp., Blumeriella jaapii (Rehm) Arx.), necesitând un număr redus de tratamente (4 – 5).
• epoca de înflorire este medie, simultană cu a majorităţii soiurilor din sortiment.

Producţia şi utilizarea soiului de cireș Severin

• Caractere agronomice: în condiţii optime de tehnologie, intră pe rod în anul VI de la plantare şi are o bună agro-productivitate.
• Utilizare: soiul este destinat consumului în stare proaspătă, dar şi pentru prelucrare sub formă de gem şi compot.

 

Soiul de cireș DARIA

Fructul soiului de cireș Daria

• Mărime: mijlociu spre mare (6,7 g).
• Formă: tronconică.
• Epidermă: lucioasă, de culoare roşu închis, subţire şi rezistentă.
• Peduncul: de lungime sub-mijlocie.
• Pulpa: roz este pietroasă, cu suculenţă medie şi gust bun, conţine 17% substanţă uscată în suc.
• Sâmbure: mijlociu (8%), este neaderent la pulpă.
• Epoca de coacere: medie – târzie, simultană cu a soiurilor Bing, Ulster şi Germersdorf.

Pomul soiului de cireș Daria

• pomul este de vigoare medie,  rodeşte predominant pe buchete de mai.
• tolerant la antracnoză şi monilioză.
• epoca de înflorire este târzie, simultană cu a soiurilor Germersdorf, Boambe de Cotnari, Bing,  Bigarreau Dönissen.

Producţia şi utilizarea soiului de cireș Daria

• Caractere agronomice: intră pe rod în anul VI de la plantare, fiind un soi productiv; se recomandă a fi cultivat  în toate zonele favorabile culturii cireşului în locul soiului Germersdorf.
• Utilizare: destinat consumului în stare proaspătă, dar şi indus-trializării sub formă de gem şi compot.

 

Soiul de cireș TENTANT

Fructul soiului de cireș Tentant

• Mărime: mijlociu (6,5 g).
• Formă: cordiformă cu un mucron în punctul stelar.
• Epidermă: colorată în roşu închis.
• Peduncul: de lungime şi grosime medie, de culoare verde-gălbui.
• Pulpa: pietroasă, roşie, suculentă, cu gust dulce; conţine în medie 15% substanţă uscată solubilă.
• Sâmbure: mijlociu.
• Epoca de coacere: sfârşitul primei decade  a lunii iunie

Pomul soiului de cireș Tentant

• pomul este semiviguros, cu coroana globuloasă şi ramuri fructifere predominante de tipul buchetelor de mai şi mijlocii.
• prezintă toleranţă la Monilinia laxa şi la antracnoză (Blumeriella jaapii).
• înflorire mijlocie, cei mai indicaţi polenizatori sunt soiurile: Stella, Hedelfinger şi Bing.

Producţia şi utilizarea soiului de cireș Tentant

• Caractere agronomice: intră pe rod în anul IV – V de la plantare, se recomandă a fi cultivat în bazinele pomicole favorabile culturii cireşului din sudul şi estul ţării.
• Utilizare: fructe de calitate bună, destinate consumului în stare proaspătă.

 

Soiul de cireș SIMBOL

Fructul soiului de cireș Simbol

• Mărime: mijlocie – mare (6,7 g).
• Formă: aplatizată, uşor alungită.
• Epidermă: culoare galbenă.
• Peduncul: de mărime medie.
• Pulpa: gălbuie, pietroasă.
• Sâmbure: mărime medie.
• Epoca de coacere: decada a treia a lunii iunie.

Pomul soiului de cireș Simbol

• pomul este de vigoare medie şi dezvoltă o coroană piramidală cu ramuri de schelet groase.
• tolerant la antracnoză şi monilioză.
• înfloritul, de intensitate medie, durează 10 – 14 zile, supra-punându-se cu cel al altor soiuri, interpolenizarea fiind perfect posibilă; este obligatorie aso-cierea în livadă cu soiuri polenizatoare ca Stella, Van, Bing, Hedelfinger.

Producţie şi utilizaresoiului de cireș Simbol

• Caractere agronomice: intră pe rod în anul V de la plantare, rodeşte constant şi abundent; se recomandă a fi cultivat  în bazinele pomicole favorabile culturii  cireşului din sudul şi estul ţării.
• Utilizare: este destinat exclusiv industriei alimentare pentru fabricarea compotului.

 

Soiul de cireș CLASIC

Fructul soiului de cireș Clasic

• Mărime: mijlocie (5,5 g).
• Formă: aplatizată, uşor alungită.
• Epidermă: culoare galbenă.
• Peduncul: de mărime medie.
• Pulpa: gălbuie, pietroasă, gust dulce.
• Sâmbure: mărime medie.
• Epoca de coacere: decada a doua a lunii iunie.

Pomul soiului de cireș Clasic

• pomul este de vigoare medie şi dezvoltă o coroană globuloasă cu ramuri de schelet garnisite cu buchete de mai şi ramuri mij-locii.
• tolerant la antracnoză şi monilioză.
• înfloritul, de intensitate medie, se suprapune cu cel al altor soiuri, interpolenizarea fiind perfect posibilă; este obligatorie asocierea în livadă cu soiuri polenizatoare ca Stella, Van, Bing, Hedelfinger.

Producţia şi utilizarea soiului de cireș Clasic

• Caractere agronomice: intră pe rod în anul IV – V de la plantare, rodeşte constant şi abundent; se recomandă a fi cultivat în bazinele pomicole favorabile culturii  cireşului din sudul şi estul ţării.
• Utilizare: este destinat exclusiv industriei alimentare pentru fabricarea compotului.

 

 

Soiul de cireș AMARA

Fructul la soiul de cireș Amara

• Mărime: mare pentru cireşe amare ( 4,0 – 4,5 g).
• Formă: sferic – alungită.
• Epidermă: culoare neagră.
• Peduncul: de lungime medie.
• Pulpa: semipietroasă, suculentă, intens colorată, cu cca. 18% substanţă uscată în suc, gust amar.
• Sâmbure: de mărime mijlocie, 5,0 % din greutatea fructului, semiaderent.
• Epoca de coacere: a doua decadă a lunii iunie.

Pomul la soiul de cireș Amara

• pomul este semiviguros, drept, cu coroană globuloasă, rară, cu ramuri fructifere predominante de tipul buchetelor de mai.
• sensibil la Monilinia fructigena.
• înflorire târzie, suprapunându-se cu cea a soiurilor Silva, Bigarreau Burlat, Fruheste der Mark, Hedelfinger.

Producţie şi utilizarea soiului de cireș Amara

• Caractere agronomice: intră pe rod timpuriu (anul IV – V de la plantare), rodeşte moderat şi constant; este un soi rustic, putând fi cultivat în toate zonele ţării; distanţele de plantare se situează la limita minimă recomandată culturii cireşului.
• Utilizare: este un excelent soi pentru industria alimentară în special pentru dulceţuri şi fructe confiate.

 

Soiul de cireș SILVA

Fructul la soiul de cireș Silva

• Mărime: mare pentru cireşe amare ( 3,0 g).
• Formă: aproape sferică.
• Epidermă: culoare neagră.
• Peduncul: de lungime medie.
• Pulpa: semipietroasă, suculentă, intens colorată, cu cca. 18% substanţă uscată în suc, gust amar pronunţat.
• Sâmbure: de mărime mijlocie.
• Epoca de coacere: a doua deca-dă a lunii iunie.

Pomul la soiul de cireș Silva

• pomul este viguros, drept, având coroană invers pira-midală.
• sensibil la Monilinia fructigena.
• înflorire târzie, suprapunându-se cu cea a soiurilor Amara, Amar de Galata, Bigarreau Moreau.

Producţia şi utilizarea soiului de cireș Silva

• Caractere agronomice: intră pe rod în anul V de la plantare, rodeşte moderat şi constant; este un soi rustic, putând fi cultivat în toate zonele ţării; vigoarea mare a soiului reclamă distanţe de plantare la limita maximă recomandată culturii cireşului.
• Utilizare: este un excelent soi pentru industria alimentară în special pentru dulceţuri şi fructe confiate.

 

 

Soiul de cireș SUPERB

Fructele soiului de cireș Superb

• Mărime: mare (7,0 g).
• Formă: tronconică.
• Epidermă: roşu aprins.
• Peduncul: de lungime sub-mijlocie.
• Pulpa: roz, pietroasă, gust dulce – acidulat, cu cca. 16% subs-tanţă uscată solubilă în suc.
• Sâmbure: mic (5,8% din gre-utatea fructului), este neaderent la pulpă.
• Epoca de coacere: în a doua decadă a lunii iunie.

Pomii la soiul de cireș Superb

• pomul este de vigoare medie, coroană globuloasă, rodeşte pe buchete de mai şi ramuri mijlocii.
• tolerant la Monilia şi Blumeriella jaapii (Rehm) Arx..
• înflorirea este timpurie şi se recomandă să fie cultivat asociat cu soiuri polenizatoare ca Van, Stella, Hedelfinger, Bigarreau Burlat.

Producţia şi utilizarea soiului de cireș Superb

• Caractere agronomice: intră pe rod în anul V de la plantare, productivitatea este superioară altor soiuri cu aceeaşi epocă de coacere a fructelor; se reco-mandă a fi cultivat  în toate zonele favorabile culturii cire-şului.
• Utilizare: destinaţia de valo-rificare este pentru consum în stare proaspătă şi prelucrare industrială.

 

 

Soiul de cireș SUBLIM

Fructele la soiul de cireș Sublim

• Mărime: mare (7,0 g).
• Formă: sferic aplatizată, cu punctul pistilar adâncit.
• Epidermă: colorată în roşu purpuriu, cu un număr mare de lenticele mijlocii.
• Peduncul: scurt şi subţire.
• Pulpa: fermă, roşie, suculentă, cu gust dulce-acidulat, foarte plăcut.
• Sâmbure: mare, larg eliptic văzut din partea ventrală.
• Epoca de coacere: prima decadă a lunii iunie

Pomul la soiul de cireș Sublim

• pomul are vigoare mare, de tip normal, cu port etalat, ramificare mijlocie.
• prezintă toleranţă la Blumeriella jaapii.
• înfloreşte timpuriu, cei mai indicaţi polenizatori sunt soiurile: Roşii de Bistriţa, Negre de Bistriţa, Iva, Roze.

Producţia şi utilizarea soiului de cireș Sublim

• Caractere agronomice: se comportă bine altoit pe cireş franc şi pe vişin, se recomandă pentru livezi intensive.
• Utilizare: fructe de calitate foarte bună, destinate consu-mului în stare proaspătă.

 

Soiul de cireș SPECTRAL

Fructele soiului de cireș Spectral

• Mărime: mare (4,9 g).
• Formă: oblongă, adâncit în zona stilară şi brazdă ventrală puţin vizibilă.
• Epidermă: colorată în roşu strălucitor, cu un număr mare de lenticele mijlocii.
• Peduncul: scurt şi de grosime medie.
• Pulpa: fermă, roşie, suculentă, cu gust dulce-acidulat, foarte plăcut.
• Sâmbure: mare, îngust eliptic văzut din partea ventrală.
• Epoca de coacere: extra timpurie, decada a doua a lunii mai.

Pomii la soiul de cireș Spectral

• pomul are vigoare mare, de tip normal, cu port semierect, ramificare mijlocie.
• prezintă toleranţă la Blumeriella jaapii.
• înfloreşte timpuriu, cei mai indicaţi polenizatori sunt soiurile: Bigarreau Moreau, Ponoare, Rivan, Daria, Sublim.

Producţie şi utilizarea soiului de cireș Spectral

• Caractere agronomice: se comportă bine altoit pe cireş franc şi pe vişin, se recomandă pentru livezi intensive.
• Utilizare: fructe de calitate foarte bună, destinate consumului în stare proaspătă.

 

Soiul de cireș SPECIAL

Fructul la soiul de cireș Special

• Mărime: mare (6,0 g).
• Formă: reniformă şi brazdă ventrală  vizibilă.
• Epidermă: colorată în roşu închis, cu un număr mare de lenticele mijlocii.
• Peduncul: lungime şi grosime medie.
• Pulpa: fermă, roşu închisă, suculentă, cu gust amar – dulce.
• Sâmbure: mediu, de formă eliptică.
• Epoca de coacere: medie, decada a doua a lunii iunie.

Caracteristicile pomilor la soiul de cireș Special

• pomul are vigoare medie, de tip normal, cu port erect, ramificare mijlocie.
• prezintă toleranţă la Blumeriella jaapii.
• înfloreşte timpuriu, cei mai indicaţi polenizatori sunt soiurile: Severin, Ponoare, Rubin, Daria.

Producţia şi utilizarea soiului de cireș Special

• Caractere agronomice: se comportă bine altoit pe cireş franc şi pe vişin, se recomandă pentru livezi intensive.
• Utilizare: fructe de calitate foarte bună, destinate prelucrării sub formă de dulceaţă, fructe confiate, cireşată.