Micii fermieri, mai ales cei tineri, au nevoie de consultanță de specialitate, pentru a-și dezvolta afacerile.
Camerele Agricole sunt departe de a fi un sprijin pentru fermieri și nici funcționarii direcțiilor agricole nu sunt foarte activi, deși sunt plătiți din fonduri publice. Spre comparație, în cadrul celei mai mari economii mondiale, sistemul de consultanță agricolă gestionat de stat funcționează. Desigur, resursele de care dispun și salariile pe care le primesc funcționarii americani nu pot fi comparate cu cele cu care trebuie să se descurce ai noștri, dar acest exemplu de cooperare între stat și fermier merită evidențiat.
Un tânăr fermier american, Jonathan Gaskin, a crescut la o fermă mixtă din Kentucky. La vârsta de 12 ani, lucra a o fermă vecină, unde se ocupa de mulsul vacilor. Mai târziu, acea fermă a fost vândută, iar Jonathan Gaskin avea să o cumpere de la noul proprietar după câțiva ani, în 2006.
Alături de cea care avea să îi devină soție, Jonathan Gaskin a început să lucreze la dezvoltarea afacerii.
Ferma de creștere a bovinelor pentru lapte dispune de o suprafață de 44,5 hectare, iar afacerea tânărului fermier a început cu 30 de juninci. Pe măsură ce efectivele au sporit, și afacerea a crescut, însă Jonathan Gaskin a descoperit că managementul dejecțiilor este o problemă care îi dă bătăi de cap.
Pentru a rezolva situația, tânărul fermier a fost sprijinit de Serviciul de Conservare a Resurselor Naturale, din subordinea Ministerului Agriculturii. Specialiștii l-au ajutat pe fermier să pună la punct un plan de gestionare a dejecțiilor, care să răspundă nevoilor aferente unei ferme de creștere a bovinelor în plină dezvoltare și creștere a efectivelor. Soluția adoptată a vizat utilizarea dejecțiilor ca îngrășământ natural, fără ca această măsură să afecteze calitatea apei. Prin intermediul unui program guvernamental, fermierul și agenția publică au construit un spațiu acoperit, unde pot fi depozitați peste 1.200 de metri cubi de gunoi de grajd.
„Datorită asistenței tehnice și financiare primite de la Agenție, acum avem un spațiu de depozitare care ne permite să aplicăm gunoiul de grajd uscat direct pe câmpurile noastre, după un calcul care ține cont de nevoile de fertilizare”, explică fermierul.
Când fertilizarea cu gunoi de grajd se face la momentul potrivit și în cantitatea necesară, nutrienții sunt folosiți de plante și se minimizează riscul ca aceștia să polueze pânza freatică.
Jonathan Gaskin are în plan să își sporească efectivele până la un număr de 500 de capete, iar investiția realizată îl va ajuta și pe viitor.
Acest exemplu de bună colaborare ar putea fi luat în calcul și de autoritățile române, mai ales că fermierii români vor putea accesa fonduri europene nerambursabile pentru agricultură pentru managementul dejecțiilor. Astfel, prin Măsura 4 Investiții în active fizice. Sub-măsura 4.1. „Investiţii în exploataţii agricole – Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac din agricultură” pot fi accesate fonduri europene nerambursabile, potrivit fișelor tehnice ale Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, publicate de Ministerul Agriculturii. Documentele au caracter informativ, forma finală a Ghidului Solicitantului urmând a fi publicată după ce Comisia Europeană va aproba noul PNDR. Prin intermediul investițiilor în fermele zootehnice, se urmărește atingerea unui nivel adecvat de dotare și facilități moderne pentru depozitarea şi aplicarea gunoiului de grajd şi a nămolului de epurare, facilităţi de biogaz, utilaje folosite în agricultura pentru reducerea amprentei GES, precum și tehnologii care contribuie la susținerea unei economii cu un nivel scăzut de carbon.
În cadrul Sub-măsurii 4.1. „Investiţii în exploataţii agricole – Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi de amoniac din agricultură” din PNDR 2014-2020 vor fi sprijinite investiţiile orientate spre creşterea competitivităţii exploataţiilor agricole prin dotarea cu utilaje şi echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum şi investiţiile pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii şi asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătațirea calității activelor fixe.
Sprijinul se va concentra cu precădere asupra fermelor de dimensiuni medii, respectiv exploatațiile agricole având dimensiunea economică între 12.000 -250.000 euro SO (valoarea producției standard) și a formelor asociative cu scopul stimulării consolidării exploatațiilor agricole de mici dimensiuni. Ferma mică, în accepțiunea PNDR 2014-2020, este exploatația agricolă având dimensiunea economică între 8.000 -11.999 euro SO, valoarea producției standard.
