Reprezentanții Camerelor Agricole au discutat cu secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu, despre necesitatea modificării legislației de funcționare a camerelor agricole private.

Potrivit unui comunicat al Camerei Agricole Naţionale, conducerea ministerului a manifestat susţinerea şi disponibilitatea pentru înfiinţarea în toată ţara a Camerelor Agricole.

Totodată, s-a stabilit ca reprezentanții celor 14 Camere Agricole, care există în prezent, să prezinte, în termen de o săptămână, propuneri privind modificarea Legii Camerelor Agricole.

Propunerile privind modificarea Legii Camerelor Agricole vor fi supuse dezbaterii,  la întâlnirea dintre reprezentanții Camerei Agricole Naţionale şi MADR, programată pentru săptămâna viitoare.

În forma actuală, legea Camerelor Agricole nu mai este de folos fermierilor români, este de părere președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu.

„Ce însemnau de fapt Camerele Agricole? LAPAR a realizat un proiect de lege prin care se crea cadrul legal ca la nivelul fiecărei comune să fie angajați specialiști care să cunoască specificul fiecărei localități și să poată identifica nevoile agricultorilor de acolo. Adică, dacă într-un sat oamenii cresc mai mult vaci, atunci să fie acolo un inginer zootehnist. Acești  specialiști ar fi fost plătiți să îi consilieze pe țărani astfel încât și badea Gheorghe să facă din agricultură un business”, ne-a declarat, la momentul adoptării Legii Camerelor Agricole, Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

Președintele Traian Băsescu a trimis spre examinare legea privind înființarea și funcționarea Camerelor Agricole, deoarece, în forma actuală, legea conduce la politizarea excesivă a acestor instituții. Președintele LAPAR a susținut decizia președintelui, deoarece, dacă nu ar fi suferit atât de multe modificări față de proiectul inițial, legea ar fi permis specialiștilor din cadrul Camerelor Agricole să transforme activitatea țăranilor în mici afaceri profitabile.

„Specialistul i-ar fi arătat că dacă investește cu 100 de lei în plus, poate scoate 4 tone la hectar. Costurile cu aratul sau însămânțatul sunt aceleași pentru toți. Diferența o face știința: trebuie să știi care e densitatea optimă la porumb, de unde să cumperi sămânță sau inputuri. Furnizorii de inputuri îți vând cu plata la recoltare, așa că și îngrășămintele și pesticidele pot fi cumpărate chiar și de micii agricultori”, apreciază Laurențiu Baciu.

Numai că, în absența specialiștilor Camerelor Agricole, micii fermieri nu au de unde dobândi cunoștințele necesare pentru a folosi cum trebui pesticidele, îngrășămintele sau fungicidele.

Share on Facebook