Ungaria doreste sa devina independenta alimentar, prin dezvoltarea agriculturii

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

In prezent, Ungaria are un randament alimentar de 1.800 de euro pe hectar, austriecii unul de 3.000 de euro, iar Olanda este campioana Europei, cu 18.000 de euro pe hectar.

Din aceasta cauza, Ungaria propune sa faca eforturi pentru a deveni independenta alimentar, prin consolidarea agriculturii, noteaza ZiarulFinanciar.

Una din masurile prin care acest lucru poate fi realizat, spune el, este inlocuirea lanturilor de discount straine cu unele locale.

In felul acesta fermierii maghiari vor avea acces mai facil la piata de desfacere.

Citeste si: Fonduri europene pentru conversia la agricultura ecologica

Politicianul nu a mentionat si Romania in comparatia sa, dar, potrivit unor calcule bazate pe date de la Eurostat, in Romania valoarea productiei agricole este de 1.345 de euro pe hectar de teren cultivat (valoarea in euro a productiei din 2020 raportata la suprafata de teren cultivat din 2016, acestea fiind cele mai recente cifre).

Politicianul cu pricina, Janos Lazar, fost sef de cabinet al premierului Viktor Orban si acum comisar guvernamental pentru agricultura, a mai atras atentia si asupra faptului ca Olanda, campionul productivitatii agricole, are 12 dintre cele mai mari 15 companii de alimente din Europa.

Dar si alte statistici agricole ilustreaza eficienta sectorului. Potrivit datelor Comisiei Eu­ropene, Ungaria a exportat anul trecut pro­duse agricole de 9,6 mld. euro, la o populatiede 9,7 milioane de locuitori, ceea ce in­seamna exporturi agricole de aprope 1.000 de euro per capital.

Importurile s-au situat la 6,5 mld. euro. In aceeasi perioada, Polonia a exportat pro­duse agricole de 31,8 miliarde euro, la o po­p­u­latie de 38 de milioane de locuitor, ceea ce inseamna exporturi agricole de 837 de euro per capita. Importurile au fost de 28,5 mld. euro.

In acelasi an, Romania a avut exporturi de produse agricole de aproape 7 miliarde de euro, la o populatie de 19,2 milioane de locuitori. Astfel, exporturile au fost de 364 de euro per capita.

Dintre cele trei state, Romania este singurul care a avut importurile mai mari decat exporturile: a importat produse agricole de 8,8 miliarde euro.

„Este greu sa intelegi de ce Ungaria trebuie sa importe mancare desi suntem o tara care are suficient teren agricol si apa proaspata pentru hranirea populatiei“, a spus Janos Lazar intr-un interviu pentru site-ul economic Portfolio.hu.

Politicianul, un sustinator indarjit al partidului de guvernamant, a explicat ca este extrem de important ca jucatorii maghiari sa dezvolte o productie de materie prima de calitate, chiar daca acest lucru se poate realiza doar prin interventia statului.

El a sugerat si ca statul maghiar ar trebui sa creeze un lant comercial integrat si a amintit ca exista „o cantitate fara precedent de finantare disponibila pentru dezvoltarea zonelor rurale“.

Comentariile lui Janos Lazar vin in ajun de alegeri generale in care Orban si partidul sau vor infrunta pentru prima data o opozitie ce pare unita.

Iar fermierii si zonele rurale sunt intot­deauna instrumente de manevra elec­to­rale folosite de partidele considerate populiste.

Insa nu poate fi ignorat nici faptul ca Ungaria, ca multe alte state din regiune, s-a confruntat cu problema dependentei de altii in timpul crizei provocate de pandemie si in criza actuala de energie.

De aceea, a spus Janos Lazar, este importata independenta unei tari, iar Ungaria trebuie sa devina independenta in trei sectoare: cel al energiei, cel financiar si cel alimentar.

Pana acum, Ungaria a reusit sa devina „suverana“ doar la productia de carne de pasare. Agricultura ungara inca nu este capabila de o productie de calitate in industria carnii de porc sau a laptelui.

Janos Lazar crede ca este foarte important pentru Ungaria sa urce pe lantul valoric cu producatorii interni, procesatorii, distribuitorii si retailerii.

„Nu-i mai sprijiniti pe retailerii si discounterii straini!“, a cerut el. „Faptul ca suntem membri ai UE nu a eliminat posibilitatea aplicarii unor politici ecomomice patriotice, ci doar a ingustat-o.

Este suficient spatiu pentru sustinerea jucatorilor interni.“ El este constient ca piata locala nu se poate descurca fara importuri si ca unele produse din lapte si carne va trebui aduse din strainatate inca mult timp de-acum incolo.

„Intrebat daca poate fi considerat progres faptul ca lanturile mari de magazine universale sau de alimente precum Aldi si Lidl ofera produse unguresti in cantitati mari“, politicianul a explicat ca este vorba doar de marketing si ca aceia care cred altceva „sunt naivi“.

El a mai spus ca alte state au reusit sa reduca amploarea pe piata a lanturilor de magazine straine si a dat exemplul Austriei, Slovaciei si Poloniei. Janos Lazar este cunoscut pentru declaratiile sale sfidatoare sau belicoase.

In Polonia, cel mai mare lant de retail este Biedronka, detinut de un grup portughez, insa, intr-adevar, jucatorii locali sunt nu doar bine reprezentati, ci si exploratori ai pietelor externe. Ambitiile guvernului ungar pentru sectorul agricol nu sunt ceva nou.

In 2019, ministrul de externe si al comertului Peter Szijjarto declara ca guvernul vrea sa-si aduca tara “n top 10 mondial al exportatorilor de carnati, de pe locul 12 atunci.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE