Masurile luate in prezent, pentru combaterea taierilor de lemn, sunt bune, insa ramane in continuare un necesar in piata, atat pentru industria de profil cat si pentru aprovizionarea cu lemn de foc, considera Catalin Tobescu, presedintele Asociatiei Industriei Lemnului – Prolemn.
Conform datelor Institutului National de Statistica (INS), cu o crestere de preturi de 39,01%, prelucrarea lemnului se regaseste in topul cresterilor pentru productia industriala, iar ecartul intre evolutia anuala a preturilor productiei industriale la intern (+60,38%) si a celor de pe piata externa (+24,25%) a ramas semnificativ.
„In ultima perioada sunt foarte multe informatii care confirma eficienta masurilor de combatere a taierilor ilegale.
Ultimele masuri, adoptate prin modificarea HG 497/2020, respectiv upgrade-ul SUMAL 2.0 cu obligarea celor care transporta peste 20 mc anual sa devina transportatori profesionisti vor produce efecte majore.
Numarul estimat al micilor transportatori inregistrati in SUMAL, asupra carora masura ar putea avea impact, este de 130.000.
Sunt pasi inainte pentru o piata corecta a lemnului de foc.
Masurile de combatere a taierilor ilegale sunt bune, dar necesarul de lemn in piata ramane, atat pentru aprovizionarea cu lemn de foc a populatiei, cat si pentru aprovizionarea industriei lemnului.
Insuficienta lemnului legal lasa loc si creeaza piata pentru lemn ilegal.
Citeste si: Fonduri europene 2022: ce sume vor fi acordate pentru investitii in exploatatii agricole
In prezent se recolteaza in Romania aproximativ 60% din cresterea anuala a padurilor, mult sub media europeana de peste 70%.
In opinia specialistilor din sector si din mediul universitar, aceasta recolta ar putea fi crescuta in mod sustenabil de la media de 18-19 milioane mc anual din ultimii ani, catre 25-26 milioane mc anual”, a subliniat Tobescu.
Asociatia de profil evidentiaza faptul ca Inventarul Forestier National arata o acumulare neta de 133 milioane mc intre ciclurile de date, respectiv 133 milioane mc intr-o perioada de 5 ani sau 26 milioane mc, acumulare neta anual.
Totodata, raportul Consiliului Concurentei privind piata sectoriala a lemnului releva faptul ca productia de masa lemnoasa, lemn rotund, raportata la hectar de fond forestier, in Cehia, Germania, Franta si Polonia, este de doua sau chiar trei ori mai mare decat in Romania.
„In Romania se recolteaza anual sub posibilitatea data de amenajamentele silvice, care este de 22 milioane mc pentru padurile pentru care legea obliga la elaborarea de amenajamente silvice, conform Raportului Starea Padurilor 2019 publicat de Ministerul Mediului.
La aceasta valoare trebuie adaugata posibilitatea padurilor neamenajate, in suprafata de aproximativ 500.000 hectare, stabilita prin Codul Silvic la 5 mc/an/ha, rezultand o posibilitate suplimentara de 2,5 milioane mc si a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier, in suprafata de 500.000 hectare si alte 700.000 hectare arbori izolati, din care poate proveni o recolta suplimentara de 2,5 milioane mc.
Posibilitatea totala actuala, legala, a padurilor Romaniei este de minim 25-26 milioane mc. Prin recoltarea sub posibilitate, s-a acumulat o mare rezerva neexploatata.
Daca ne raportam la padurile proprietate publica administrate de Romsilva, posibilitatea data de amenajamente este de 11 milioane mc, posibilitatea luand in considerare rezerva este de 13 milioane mc, cota de recolta fiind stabilita arbitrar la nivelul de 9,5 milioane mc”, mentioneaza Asociatia Prolemn.
In plus, 30% din fondul forestier al Romaniei are un grad de accesibilitate redus, cu distante de scos apropiat al lemnului de peste 1,2 km, iar prin constructia de drumuri forestiere, mobilizarea sustenabila a masei lemnoase din aceste paduri poate creste semnificativ.
„Este de remarcat si volumul redus de masa lemnoasa recoltat prin lucrari de ingrijire a padurii, in special rarituri.
Ultimele cifre disponibile din 2019 conform raportului Starea Padurilor cifreaza volumul recoltat din lucrari de rarituri la 3,9 milioane mc, volum foarte mic daca il raportam la suprafata de peste 5 milioane hectare paduri aflate in clasele de varsta II- IV, varste la care trebuie executate aceste lucrari, cu un volum posibil de extras de minim 6 milioane mc.
Este binecunoscuta si subevaluarea volumelor posibil de extras prin lucrari de rarituri prin amenajamente, in conditiile inventarierilor arboretelor volumele medii/ha, asa cum ne arata si Inventarul Forestier National, sunt mult mai mari, si implicit volumele de extras prin lucrari de rarituri sunt mai mari.
O subliniere aparte trebuie facuta legat de volumul mic al recoltei din fondul forestier proprietate privata al persoanelor fizice, cu suprafete de sub 30 hectare si din vegetatia din afara fondului forestier.
Totalul acestor categorii de paduri – peste 1,5 milioane ha, de pe care se recolteaza anual legal doar 1,2 milioane mc, un indice de recolta mediu de sub 1 mc/an/ha, cu efect direct in amplificarea deficitului de lemn de foc in zona rurala”, a explicat Catalin Tobescu.
Printre concluziile studiului privind impactul sectorului padure-lemn sunt remarcate urmatoarele: ca impact economic si social – o contributie in PIB de 3,5%, 16% din industria Romaniei, 142.000 locuri de munca; ca impact energetic – biomasa lemnoasa furnizeaza 62% din energia regenerabila produsa de Romania; ca impact asupra efectelor schimbarilor climatice – sectorul este echivalentul a 50 milioane tone CO2 sechestrate sau evitate a fi emise, cu o valoare de piata in certificate de carbon de 4 miliarde de euro.
„Cu toate acestea, sectorul sufera din cauza subfinantarii, sumele alocate pentru dezvoltarea sectorului din uriasele sume disponibile in Planul National de Recuperare si Rezilienta sau Planul National Strategic sunt modice.
Dar efectul de multiplicare al investitiilor in acest sector este unic. O abordare rationala si pragmatica, cu sustinere financiara tintita, poate avea efecte majore: cu 1 miliard de euro investiti, care ar putea fi alocati din Fondul de Mediu, pentru o prima unica de includere a pasunilor impadurite in fond forestier de 2.500 euro/hectar, ar putea fi extinsa suprafata fondului forestier national cu 400.000 hectare; cu 1 miliard de Euro din PNRR investiti in accesibilizarea padurilor, infrastructura de depozitate si sortare si in executarea lucrarilor de ingrijire a padurii, ar putea fi redus impactul de mediu al recoltarii masei lemnoase si s-ar putea recolta sustenabil la nivelul posibilitatii stabilite prin amenajamentele silvice, respectiv minim 22 milioane mc anual; cu 1 miliard de euro din componenta pentru energie regenerabila a PNRR, investiti in cresterea cu numai 25% a randamentului energetic pentru incalzirea celor 3,5 milioane gospodarii care se incalzesc cu lemne, s-ar elibera pentru utilizare in cogenerare echivalentul a 10.000.000 MWH biomasa, cantitate suficienta pentru salvarea si trecerea tuturor SACET-urilor pe carbune din orasele mari pe biomasa, concomitent disponibilizarii unei cantitati suplimentare de 2 milioane mc din aceasta resursa pentru utilizare in produse din lemn, conform principiului utilizarii in cascada a resursei de lemn”, sustine specialistul Prolemn.
Asociatia Industriei Lemnului – Prolemn este o organizatie non-guvernamentala, apolitica si non-profit care promoveaza utilizarea sustenabila a lemnului provenit din paduri gestionate durabil in diferite aplicatii industriale. Constituita in 2020, organizatia are, in prezent, peste 30 de membri – companii din industria de prelucrare a lemnului.
