Senatorii au respins, astăzi, cererea de reexaminare prin care preşedintele Traian Băsescu critică decizia de desfiinţare, prin OUG 58/2013, a Comitetului Naţional de Iniţiativă, el susţinând că, astfel, alegerile pentru camera agricolă la nivel naţional nu vor mai putea fi validate şi finalizate. Decizia şefului statului s-a bucurat de o largă susţinere din partea fermierilor.

Şeful statului arăta, în cererea de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă 58/2013 pentru modificarea Legii 283/2010 privind camerele agricole, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură şi dezvoltare rurală, că desfiinţarea Comitetul Naţional de Iniţiativă, prevăzută în legea trimisă la promulgare, nu este justificată întrucât acest organism şi-a îndeplinit obligaţiile ce vizau înscrierea camerei agricole la nivel naţional şi aprobarea comitetelor de iniţiativă de înfiinţare a camerelor agricole.

Preşedintele mai arată că implicarea prefectului în înfiinţarea, prin ordin, a comitetului judeţean de iniţiativă contravine prevederilor legii, deoarece camerele agricole sunt organizaţii apolitice.

Traian Băsescu critică, de asemenea, faptul că în legea trimisă la promulgare se prevede că în cazul fermierilor nu mai este necesară depunerea unei liste de susţinători pentru alegerea ca membru al colegiului judeţean al camerei agricole. El susţine că este nevoie în continuare de susţinerea unui grup de alegători şi că eliminarea acestei prevederi ar putea fi discriminatorie faţă de ceilalţi participanţi la alegeri.

Băsescu nu este de acord nici cu abrogarea din lege a articolului care prevede că funcţia de preşedinte al Colegiul Camerei Agricole Naţionale “este asimilată funcţiilor de demnitate publică”. El susţine că abrogarea acestei prevederi nu se impune având în vedere că, odată cu calitatea de demnitar acordată preşedintelui, acestuia îi incumbă şi o serie de obligaţii ce ţin de integritatea şi transparenţa funcţiei pe care o îndeplineşte.

Senatorii au adoptat proiectul în forma trimisă la promulgare, respingând, la propunerea Comisiei pentru agricultură, cererea de reexaminare a preşedintelui.

Proiectul şi cererea preşedintelui Traian Băsescu vor fi dezbătute de Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională.

În forma actuală, legea nu mai este de folos fermierilor români, este de părere președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurențiu Baciu.

„Ce însemnau de fapt Camerele Agricole? LAPAR a realizat un proiect de lege prin care se crea cadrul legal ca la nivelul fiecărei commune să fie angajați specialiști care să cunoască specificul fiecări localități și să poată identifica nevoile agricultorilor de acolo. Adică, dacă într-un sat oamenii cresc mai mult vaci, atunci să fie acolo un inginer zootehnist. Acești  specialiști ar fi fost plătiți să îi consilieze pe țărani astfel încât și badea Gheorghe să facă din agricultură un business”, ne-a declarat Laurențiu Baciu, președintele LAPAR.

Baciu susține decizia președintelui Traian Băsescu de a retrimite spre examinare legea privind înființarea și funcționarea Camerelor Agricole, deoarece, în forma actual, legea conduce la politizarea excesivă a acestor instituții. Dacă nu ar fi suferit atât de multe modificări față de proiectul inițial, legea ar fi permis specialiștilor din cadrul Camerelor Agricole să transforme activitatea țăranilor în mici afaceri profitabile.

„Specialistul i-ar fi arătat că dacă investește cu 100 de lei în plus, poate scoate 4 tone la hectar. Costurile cu aratul sau însămânțatul sunt aceleași pentru toți. Diferența o face știința: trebuie să știi care e densitatea optimă la porumb, de unde să cumperi sămânță sau inputuri. Furnizorii de imputuri îți vând cu plata la recoltare, așa că și îngrășămintele și pesticidele pot fi cumpărate chiar și de micii agricultori”, apreciază Laurențiu Baciu.

Numai că, în absența specialiștilor Camerelor Agricole, micii fermieri nu au de unde dobândi cunoștințele necesare pentru a folosi cum trebui pesticidele, îngrășămintele sau fungicidele.

Senatul a respins azi şi cererea de reexaminare a legii care desfiinţează inspectoratele pentru calitatea seminţelor, în care se solicita menţinerea statutului juridic al inspectoratelor teritoriale pentru calitatea seminţelor. Astfel, senatorii au decis să adopte Legea privind unele măsuri pentru reorganizarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi a unor structuri aflate în subordinea acestuia, iniţiată de Guvern, în forma trimisă iniţial la promulgare.

În cererea de reexaminare, Băsescu menţiona că desfiinţarea celor 30 de inspectorate teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor şi modificarea denumirii lor vor duce la pierderea acreditărilor laboratoarelor de testare a seminţelor şi, implicit, la creşterea inutilă a cheltuielilor bugetare.

În lege se prevede înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Resurse Vegetale “prin reorganizarea inspectoratelor teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, care se desfiinţează ca urmare a comasării prin fuziune şi prin preluarea activităţii Inspecţiei Naţionale pentru Calitatea Seminţelor de la Direcţia Inspecţii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale”.

Şeful statului a menţionat că, în prezent, funcţionează 30 de inspectorate teritoriale pentru calitatea seminţelor şi a materialului săditor, care funcţionează ca instituţii publice cu personalitate juridică şi care deţin laboratoare acreditate şi reacreditate pentru eşantionarea loturilor de seminţe şi efectuarea testelor de calitate necesare certificării oficiale a seminţelor şi materialului săditor, recunoscute la nivel european.

“Drept urmare, desfiinţarea acestor inspectorate şi modificarea denumirii lor va duce la pierderea acreditărilor laboratoarelor de testare a seminţelor şi, implicit, la creşterea inutilă a cheltuielilor bugetare. De asemenea, considerăm că desfiinţarea unor structuri teritoriale cu personalitate juridică şi comasarea lor în subordinea Autorităţii Naţionale pentru Resurse Vegetale este de natură a crea o supracentralizare, dăunătoare competitivităţii produselor româneşti pe piaţa europeană şi mondială a seminţelor şi contrară proiectelor legislative europene în domeniu”, se mai arată în cererea preşedintelui.

El a propus menţinerea statutului juridic al inspectoratelor teritoriale pentru calitatea seminţelor în structura actuală, de subordonare directă către MADR şi coordonarea acestora prin Inspecţia Naţională pentru Calitatea Seminţelor, “sub această formă fiind recunoscute la nivelul autorităţilor naţionale, al Comisiei Europene precum şi al autorităţilor similare din cadrul statelor membre ale Uniunii Europene”.

În timpul dezbaterilor, senatorul PDL Alexandru Pereş a anunţat că democrat-liberalii vor încerca să strângă numărul necesar de semnături pentru a ataca proiectul la Curtea Constituţională.

Senatul a adoptat acest proiect în calitate de primă Cameră sesizată.

Share on Facebook