Proiectul privind noul Cod Silvic contine sanctiuni penale excesive, sustin reprezentantii Prolemn.
„Eficienta sistemului de combatere a taierilor ilegale, modul de organizare a controlului, regimul de contraventii si infractiuni noi introduse merita o discutie aprofundata inainte de a fi promovat un nou sistem de sanctiuni penale”, se mentioneaza in comunicat.
Astfel, pe langa sanctiunile penale exhaustive si drastice pentru taierea fara drept de arbori (furt propriu-zis), dublate si complicate de proceduri de recuperare a prejudiciilor (materiale si prezumate prejudicii de mediu pentru functiile nerealizate ale padurii), se introduc concepte si infractiuni noi.
Citeste si: Ce presupune intretinerea mecanizata a culturilor agricole in spatii protejate
„Se introduce o infractiune pentru transport fara documente a materialului lemnos incepand de la 0,1 mc – cam cat incape intr-o roaba mai solida. Nu vorbim de furt, ci doar de transport.
Orice material lemnos care se misca in sectorul constructiilor, orice salcam din capul gradinii transportat de proprietar pe drumurile publice, orice vreascuri, orice remorca auto care duce lemn de foc dintr-un loc in altul, orice tocatura de masa lemnoasa din toaletarea spatiilor verzi din orase, chiar orice crengi din toaletarea propriei gradini, orice este transportat peste 0,1 mc devine infractiune.
Cui foloseste o avalansa de dosare penale, fara nici o relevanta din perspectiva vreunui pericol social al faptelor, fara nici o eficienta in combaterea taierilor ilegale?
Alt exemplu: infractiune pentru orice diferenta mai mare de 20% fata de aviz.
Pot fi greseli, asa cum se intampla adesea, prin confuzii intre piese de molid si brad, sau o specie care nu este trecuta in aviz intr-un mix de specii la un transport amestecat de lemn de foc, de laturoaie sau deseuri.
Daca 20% se aplica la volumul pe specie si sortiment, se ajunge la infractiune pentru volume extrem de mici”, sustin reprezentantii Prolemn.
Conform sursei citate, mai nou, in control se confisca minusurile. In prezent, Ministerul deruleaza o ampla actiune de controale tematice legata de stocurile nelichidate in partizile reprimite.
„Motivele reale pentru nelichidarea stocurilor pot fi foarte multe, de la conditii dificile de acces din cauza ploilor la lipsa beneficiarilor in conditiile unei piete dificile. Dar pentru cei din control nu conteaza”, se mai spune in comunicat.
Un bilant prezentat de IGPR pentru anul 2022 pe domeniul silvic arata ca, in urma activitatilor de verificare, au fost aplicate 14.288 de sanctiuni contraventionale, in valoare de peste 23 de milioane de lei, iar fata de 124 de persoane au fost dispuse masuri preventive.
Totodata, pe parcursul anului 2022, la nivelul Politiei Romane, au fost inregistrate 9.247 de dosare penale in domeniul silvic, volumul de masa lemnoasa confiscata fiind in jur de 100.000 mc.
Conform sursei citate, problematica protectiei padurilor nu poate fi abordata decat intr-un ansamblu de masuri de gestionare durabila a acestora, nu in raspuns de tip represiv.
„Protectia padurilor nu se realizeaza prin actiuni represive, ci prin gestionare durabila. Pozitia industriei lemnului in dezbaterea privind noul Cod Silvic”, sustin reprezentantii Prolemn.
Asociatia Industriei Lemnului – Prolemn sustine si este implicata in procesul elaborarii noului Cod Silvic, transmitand un set de propuneri in etapa de dezbatere publica initiata de Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor.
In expunerea de motive la propunerile transmise, Asociatia arata ca proiectul de modificare a Codului Silvic este rezultatul unui proces consultativ real, al unui efort colectiv mare, cu foarte multe deschideri.
„Proiectul noului Cod Silvic are 74 de pagini, cu 164 de articole.
Consideram ca acest proiect necesita o perioada mai mare de dezbatere, de maturizare, pentru a se transforma dintr-un studiu-concept intr-o reglementare aplicabila, pentru a atinge nivelul de claritate, previzibilitate in aplicare si concretete necesar unui act normativ”, sustin reprezentantii organizatiei.
Totodata, reprezentantii Prolemn spun ca proiectul de Cod Silvic ar trebui sa cuprinda obiective explicite – in concordanta cu obiectivele din politicile europene – privind: definirea padurilor gestionate durabil ca pilon al bioeconomiei, obiective privind extinderea fondului forestier national, optimizarea folosintei terenurilor, combaterea desertificarii prin impadurirea terenurilor degradate in special in zonele de campie deficitare in paduri.
Pe lista sunt mentionate: obiective privind mobilizare crescuta, sustenabila a resursei de masa lemnoasa, programe pentru cresterea eficientei energetice a utilizarii resursei de lemn si valorificarea superioara a masei lemnoase, cu incurajarea prelucrarii lemnului in cascada, prioritar in utilizari industriale cu valoare adaugata mare.
Intre problemele majore pentru care noul Cod Silvic ar trebui sa vina cu solutii sunt mentionate: necesitatea unei proceduri functionale pentru evaluare de mediu a amenajamentelor silvice si norme simplificate pentru accesul la resursa de lemn pentru consum propriu pentru micii proprietari de paduri si vegetatie din afara fondului forestier.
Reprezentantii Prolemn considera ca este nevoie de o piata a lemnului organizata si transparenta, cu asigurarea continuitatii aprovizionarii cu lemn, cu preturi de referinta aliniate cu pietele internationale.
De asemenea, reprezentantii organizatiei solicita stabilitate pentru sectorul de exploatare, prin contracte cadru multianuale pentru prestatiile de servicii de exploatare a masei lemnoase si viziune privind tranzitia la valorificarea masei lemnoase sub forma fasonata, cu valorificarea acesteia din depozite.
Totodata, reprezentantii Prolemn cer solutii de finantare a sectorului forestier si initierea de programe de finantare concrete, precum si un sistem de trasabilitate a provenientei legale a masei lemnoase eficient la prima punere pe piata a masei lemnoase, bazat pe definitia provenientei legale ca recoltare a lemnului din limitele legal aprobate, fara interferenta in derularea relatiilor comerciale si fara a incarca cu costuri administrative excesive operatorii economici pe lantul de valorificare a masei lemnoase.
De asemenea, acestia considera necesar un sistem de control eficient, bazat pe orientarea controlului pe zone si activitati de risc.
