lemn de foc

Prolemn: de ce plafonarea pretului la lemnul de foc ar duce la efecte nedorite?

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

Decizia de plafonare a preturilor la lemnul de foc ar putea cauza efecte nedorite, opuse celor asteptate, sunt de parere reprezentantii Asociatiei Industriei Lemnului – Prolemn.

Printre efecte, reprezentantii mentioneaza disparitia comertului cu lemn de foc paletizat, rezilieri de contracte, blocaje majore si un deficit major de resursa de lemn pe piata.

“Operatorii economici care au cumparat lemnul pe picior cu 400 lei/mc nu il vor putea vinde tot cu 400 lei/mc dupa cheltuieli de exploatare, transport, depozitare, paletizare”, potrivit unei analize realizata de Prolemn cu privire la impactul masurii de plafonare a preturilor pentru lemnul de foc.

Totodata, printre efectele plafonarii preturilor pentru lemnul de foc se mai afla cresterea deficitului de aprovizionare in zonele de campie.

“Este normal sa existe un ecart de 250 lei/mc intre preturile lemnului de foc la drum auto forestier si cel dintr-un depozit de campie, ecart dat de costurile de transport si distributie”, sustin reprezentantii organizatiei.

Citeste si: AFIR: toate cererile fermierilor pentru asigurarea culturilor agricole vor fi primite

Institutiile publice, printre care scoli si primarii din mediul rural, care incheie contracte de aprovizionare pe SEAP, vor ramane fara furnizori, sustin reprezentantii organizatiei.

“Diferentele mari de pe piata interna si pietele europene pentru lemn de foc si peleti vor conduce la cresterea exporturilor, amplificand deficitul de pe piata interna. Operatorii economici pot opta pentru solutii de avarie, optand pentru a trece pe facturile de lemn de foc separat marfa si serviciile aditionale (de taiere, despicare, paletizare), servicii cu TVA de 19% fata de 5% la lemnul de foc, ceea ce ar putea creste pretul final platit de populatie”, atrage atentia Asociatia.

Conform analizei, deficitul de lemn de foc conduce la directionarea resursei de lemn care ar putea fi folosita de industrie catre lemn de foc, cu pierderi uriase pentru economia nationala si bugetul statului. Astfel, costurile sunt platite in final tot de populatie, prin preturile produselor din lemn, acestea regasindu-se cu marje de crestere cu 40% in topul cresterilor de preturi ale productiei industriale.

In viziunea AIL – Prolemn, solutia nu este plafonarea preturilor lemnului de foc, ci asigurarea necesarului de resursa de lemn care sa echilibreze cererea si oferta. Aceasta este perfect fezabila si sustenabila pe termen lung in conditiile in care Romania recolteaza comercial 33% din cresterea padurii, fata de o medie europeana de 67%, asa cum arata recentul studiu PricewaterhouseCoopers.

Explozia preturilor energiei si gazului a condus la o cerere crescuta pentru resurse alternative, prima optiune dovedindu-se a fi lemnul de foc si peletii. In toate tarile europene, in contextul crizei energetice, a fost semnalata o cerere crescuta de lemn de foc, alternativa energetica cea mai ieftina, care ofera in acelasi timp securitate energetica in contextul temerilor privind blocajele in alimentarea cu gaz.

Potrivit organizatiei, in Romania, aproximativ jumatate din gospodarii se incalzesc cu lemne, totalizand 3,5 milioane gospodarii, cu un consum mare de resursa estimat la 14 milioane de tone in Strategia Energetica Nationala.

Din acest consum, 6,5 milioane mc provin ca lemn brut din masa lemnoasa recoltata din paduri, aproximativ 2,2 milioane mc din deseuri din prelucrarea lemnului, iar diferenta este autoconsum din proprietati private si vegetatie din afara fondului forestier.

Totodata, consumul de peleti pe piata interna este estimat la 200.000 tone anual, fata de o productie de 600.000 tone anual, diferenta de productie neacoperita de cererea pe piata interna fiind exportata, determinand particularitati pe acest segment de piata.

“Se estimeaza in 2022 o cerere crescuta de lemn de foc de minim 10-20% fata de anii anteriori pe piata interna, chiar si gospodarii care dispun de incalzirea pe gaze sau pompe de caldura optand pentru o incalzire de siguranta si mai economica pe lemn de foc. Romania recolteaza comercial doar 33% din cresterea padurii fata de o medie europeana de 67%, situandu-se cu un indice de recolta comerciala de sub 3 mc/an/ha, in coada tarilor europene”, se mentioneaza in comunicat.

Cresterea preturilor la lemnul de foc in Romania, pe piata libera, a fost in 2022 de aproximativ 40%, o crestere moderata fata de dublarea preturilor in cvasitotalitatea tarilor europene.

In Romania, exista o pondere mare de repartizare de lemn de foc la preturi controlate administrativ. In aceasta situatie se regasesc volumele de lemn de foc furnizate de RNP – Romsilva, unitati administrativ teritoriale proprietare de padure (1,2 milioane hectare) si forme asociative de proprietate (800.000 ha padure), cu preturi ale lemnului de foc pentru comunitatile locale de 250-350 lei, mult mai mici decat cele de pe piata libera.

Pe piata libera, preturile variaza intre 500 lei/mc la drum forestier in zona de munte, 700-750 lei/mc in zona de campie si peste 8-900 lei/mc pentru lemnul de foc paletizat, uscat, in oferta marilor retaileri.

“Aceasta mare diferentiere a preturilor lemnului de foc, pe care o intalnim si pe toate pietele vestice, corespunde preturilor de despicare, paletizare, stocare pentru uscare, transport, distributie”, sustin reprezentantii organizatiei.

Balanta lemnului din Romania arata un deficit de aprovizionare a pietei, necesarul fiind estimat la 12 milioane mc pentru industria lemnului si minim 10-12 milioane pentru lemn de foc, excluzand din necesar deseurile utilizate ca resursa energetica din industria lemnului. Astfel, rezulta un necesar in piata de minim 22-24 milioane mc recolta anuala, fata de o recolta actuala in jur de 20 milioane mc.

Posibilitatea actuala de recolta a padurilor Romaniei este de minim 25 milioane mc, dar acest volum nu este recoltat datorita unor blocaje administrative, lipsei de investitii in accesibilizarea padurilor si efectuarea limitata a lucrarilor de ingrijire a padurii, spun reprezentantii Prolemn.

In acest context, impactul plafonarii preturilor lemnului de foc la 400 lei/mc inclusiv TVA poate conduce la unele efecte, precum: rezilierea contractelor de achizitie masa lemnoasa pe picior de catre operatorii economici de exploatare, preturile medii actuale situandu-se in jurul valorii de 400 lei/mc.

“Pornind de la aceasta valoare medie de achizitie a lemnului pe picior si adaugand costurile de exploatare, costul minim al lemnului de foc la drum forestier este in jurul valorii de 480-500 lei/mc, practic operatorii economici de exploatare fiind nevoiti sa rezilieze contractele de achizitie, cu consecinta pierderii garantiilor de buna executie a contractelor si excluderea de la participarea la licitatii pentru trei luni, cu efect imediat intr-un blocaj de anvergura a sectorului de exploatare a lemnului”, precizeaza acestia.

Comertul modern cu lemn de foc va fi cel mai afectat, distributia lemnului de foc sub forma paletizata, lemn uscat, care necesita procesare suplimentara si costuri de distributie practic devine total neeconomica. Lemnul de foc ar putea sa dispara complet din oferta marilor retaileri, creand disconfort pentru aprovizionarea populatiei urbane.

Preturile plafonate la un nivel artificial de mic in Romania pot conduce la o crestere a exporturilor de lemn de foc, exporturi practic inexistente pana in prezent.

“Intre segmentele cele mai afectate este valorificarea deseurilor din industria lemnului care se utilizeaza ca resursa de incalzire. Aceste deseuri nu beneficiaza de cota redusa de TVA de 5% pentru lemnul de foc, se vand cu cota de TVA de 19%. Aceste deseuri au o valoare energetica foarte buna, adesea premium, pentru ca sunt uscate prin prelucrarea lemnului. Plafonate la 400 lei/mc inclusiv TVA de 19% ar putea sa nu mai ajunga la populatie, operatorii economici fiind fortati sa caute alte valorificari”, mai spun autorii analizei.

Pe de alta parte, institutiile publice, care achizitioneaza lemn de foc prin SEAP, se pot regasi in situatia de a nu mai avea nici o oferta. In special vor fi afectate primariile si scolile din mediul rural.

Operatorii economici vor fi tentati sa gaseasca solutii de avarie pentru a putea continua activitatea, intre care a vinde formal alte sortimente decat lemnul de foc sau a diferentia pe factura pretul lemnului de foc si al serviciilor de transport, paletizare, distributie, cu efect in scumpirea produselor pentru populatie. Lemnul de foc are o cota de TVA redusa la 5%, serviciile si alte produse din lemn o cota de TVA de 19%. Efectul in piata poate fi contrar celui scontat, cu o crestere a pretului final pentru lemnul de foc de 10-14 %.

Un efect cert va fi si cel de crestere a evaziunii fiscale, prin incasarea cotei de pret peste cel plafonat neinregistrat. Un control strict si aplicarea de sanctiuni pe aceasta zona poate inhiba comertul cu lemn de foc.

“Asa cum Asociatia Industriei Lemnului a aratat, solutia corecta nu este plafonarea preturilor, ci asigurarea necesarului de lemn pe piata, care sa echilibreze cererea si oferta. Deficitul de resursa de lemn pe piata, amplificat de cererea crescuta de lemn de foc, se datoreaza faptului ca lucrarile de recoltare sunt blocate de masuri administrative si birocratice in toate directiile. Daca intelegem si acceptam acest fapt simplu, solutiile concrete pe care Asociatia Industriei Lemnului – Prolemn le propune autoritatilor urmeaza logic”, sustine aceasta.

Astfel, RNP Romsilva a anuntat un volum recoltat foarte scazut in acest an – 5,5 milioane mc in primele 8 luni ale anului 2022, fata de 10 milioane mc in tot anul 2021. Cauza este rezervarea administrativa a 50% din resursa de masa lemnoasa a Regiei pentru exploatare in regim propriu. Solutia evidenta este scoaterea la licitatie a unor volume mai mari de lemn pe picior, care sa fie exploatate de alte companii din sector si sa ofere resursa populatiei si industriei.

“Invitam Guvernul Romaniei sa analizeze aceasta evaluare de impact a masurilor de plafonare a pretului lemnului de foc cu considerarea masurilor propuse pentru asigurarea necesarului resursa de lemn atat pentru populatie, cat si pentru industria lemnului”, afirma reprezentantii Prolemn.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE