Terenurile agricole din vestul ţării au devenit o adevărată mină de aur, datorită prețurilor de câteva ori mai mici și a calității solului, care generează o mare productivitate.
Însă, în ciuda acestor aspecte, cei care au reuşit să transforme Banatul într-un nou grânar al României sunt investitorii străini, mai ales cei italieni. De altfel, cele mai multe societăți cu capital străin care derulează activități în agricultură au acționari italieni, după cum arată datele furnizate de Registrul Comerțului, furnizate la cererea stiriagricole.ro.
Cu fler în afaceri şi ajutaţi de specialişti în agricultura, investitorii străini au pus bazele unor exploatări pe suprafeţe întinse, unde un hectar a ajuns să coste chiar şi 7.000 de euro. Asta înseamnă de 15 ori mai mult faţă de anul 2000, când italienii, germanii, belgienii şi olandezii au început primele investiţii în agricultura din sud-vestul României.
„Investitorii din afară au căutat proximitatea față de graniță, dar au ales Banatul și pentru că aici sunt cele mai fertile terenuri din țară. Să nu uităm nici faptul că județul Timiș are cea mai mare suprafață agricolă din România. Chiar dacă terenurile sunt fărâmițate, forța de muncă este ieftină”, ne-a declarat fostul director executiv al Direcției Agricole Timiș, Tiberiu Lelescu.
La început, terenul era cumpărat cu câteva sute de euro. Cum acasă suprafețele disponibile sunt foarte puține și mici, iar prețurile prohibitive, ca să nu mai vorbim de întreaga tevatură care însoțește achiziția, de la acordul vecinilor la cel al asociațiilor de agricultori, în unele regiuni, un italian a profitat de ocazie și a ajuns proprietarul a peste 10.000 de hectare, pe care construit una dintre cele mai mari exploatări agricole din Timiş, care derulează afaceri d circa 6 milioane de euro, din grâu, soia, floarea soarelui sau porumb.
Succesul unor investitori străini i-a atras și pe mulți din compatrioții acestora, iar, ca urmare a creșteri cererii, și prețurile s-au mărit pe măsură.
Vestea despre pământul magic al Banatului şi despre afacerile profitabile s-a răspândit, iar preţurile de tranzacţionare au început să crească, mai ales în zonele căutate de străini, cum sunt cele de la Cărpiniş, Bercsău, Jimbolia, Sânicolau Mare, Lovrin, Periam sau Gottlob, unde prețul a urcat la 4.000-7.000 de euro. Chiar dacă pentru România aceste prețuri sunt mari, comparativ cu alte state ale Europei, cum sunt Germania sau Olanda, ele sunt mici, astfel că au apărut noi mulți alți investitori străini.
Anul trecut, judeţul Timiş a înregistrat o producţie de peste patru mii de kilograme pe hectar la grâu, porumb şi orz, iar la orzoaica de toamnă, aproape cinci mii de kilograme pe hectar.
Potrivit datelor de la Direcţia Agricolă, citate de Digi24, Timişul şi Aradul au o suprafaţă de peste un milion de hectare pentru cultivarea cerealelor, iar asta face ca şi recolta în vestul ţării să fie cea mai mare din ţară. Producţia totală de grâu în 2013 a fost de aproape 600.000 de tone, în timp ce Aradul a dat peste 300.000 de tone de grâu, faţă de 7.000 de tone în Maramureş, de exemplu. Investitorii străini, în special intalieni, deţin un sfert din suprafeţe, dar concentrate în cele mai întinse exploatări.
