Deși dispune de câteva miliarde de euro prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, România riscă să „exporte” și în această perioadă de programare fondurile europene nerambursabile pentru agricultură, dacă beneficiarii nu vor fi încurajați să cumpere tehnologii și genetică românească și nu vor fi sprijiniți cu măsuri fiscale adecvate, potrivit AGROSTAR.
Săptămâna trecută, liderii AGROSTAR, precum și ai altor asociații de profil au fost chemați la discuții cu conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Federația AGROSTAR a cerut rezolvarea urgentă a acestora. Acestea vizează modul de acordare a subvențiilor, haosul legislativ, reducerea TVA la produsele alimentare, măsuri pentru facilitarea desfacerii producției și stimularea creării de locuri de muncă în agricultură.
„Am înaintat Ministerului Agriculturii un document cu toate problemele din sector și cu măsurile pe care le propunem pentru redresarea acestui domeniului, care, deși are o contribuție însemnată la PIB, a fost neglijat de toți guvernanții. Politicile de până acum au dus la o decapitalizare sistematica a agricultorilor români. Vrem ca agricultorul român să fie pe picior de egalitate cu fermierii din celelalte state UE, să beneficieze de aceleași facilități. Dacă alte țări își apără fermierii și își promovează produsele, noi suntem în continuare o piață de desfacere și fermierii noștri cu greu își fac loc pe piață, pentru că nu sunt competitivi, din cauza unui tratament fiscal discriminator în raport cu colegii lor din UE. La acesta se adaugă legislația confuză și schimbarea permanenta a acesteia”, a declarat secretarul general al Federației, Horațiu Raicu.
Astfel, AGROSTAR propune renunțarea la obligativitatea încasării subvențiilor prin băncile comerciale, deoarece sumele cuvenite se diminuează prin aplicarea comisioanelor bancare.
„Cerem revizuirea acordurilor încheiate cu băncile comerciale, verificarea comisioanelor și dobânzilor practicate pentru acest serviciu, cât și acordarea de credite cu dobânzi mici, cu termene de grație cât mai mari, pentru producția agricolă. Dacă se dorește păstrarea acestei practici, normal ar fi să se negocieze cu o bancă cu capital majoritar de stat prin care să se facă aceste plăți și care, totodată, să acorde agricultorilor credite sau capital de lucru la dobânzi preferențiale cu perioade de grație avantajoase pentru agricultori”, precizează Horațiu Raicu.
O altă problemă este cea legată de reducerea TVA la produsele din carne, AGROSTAR susținând ca reducerea TVA să se facă pe toată filiera, și nu doar la procesatori și comercianți, în contextul în care efectivele de bovine și porcine sunt în regres. Prin urmare, România nu asigură din creșterea animalelor necesarul de consum, diferența fiind adusă din import. În acest context, subliniază liderul AGROSTAR, reducerea TVA la carne ar favoriza fermierii români, în detrimentul importatorilor.
Totodată, AGROSTAR cere găsirea unor variante de subvenționare indirectă a producției agricole cum ar fi: renunțarea integral la acciza pentru motorina folosită în agricultură. Practic, agricultorul să poată cumpăra direct de la pompă motorină pentru agricultură fără acciză, ceea ce înseamnă o scădere de preț cu circa 50% pentru motorina utilizată în agricultură; subvenționarea prețului la energia electrică folosită pentru irigații, știute fiind diferențele de subvenție (directe și indirecte) dintre cele acordate în România și cele acordate în statele membre UE.
„Dacă nu se găsesc modalități de subvenționare indirectă a producătorilor agricoli sau a culturilor agricole, nu putem pune pe picior de egalitate producătorii agricoli autohtoni cu cei din UE care cumpără motorina pentru agricultură la jumătate de preț”, precizează Horațiu Raicu.
Normele de venit, stabilite arbitrar
Introducerea normei pe venit a creat probleme majore și necesită o rezolvare urgentă. Prin adoptarea acestui mod de a plăti impozit în agricultură nu s-a făcut altceva decât să se recunoască faptul că statul nu are capacitatea de a eradica evaziunea fiscală din agricultură. Norma pe venit nu face altceva decât să impoziteze producția, și nu comercializarea, apreciază liderul AGROSTAR.
Drept urmare, producătorul agricol plătește impozit, chiar dacă tot ceea ce produce este pentru consum propriu, și nu pentru comercializare sau plătește impozit atât pentru ceea ce a produs pentru consumul propriu, cât și pentru ceea ce a produs pentru comercializare.
Mai mult, cuantumul normelor de venit se stabilește la nivelul fiecărui județ de către Direcțiile Agricole, care pe categorii de produse agricole stabilesc valoarea acestora într-un mod subiectiv și nu obiectiv și același produs agricol într-un județ are un cuantum mai mare, iar același produs agricol în județul limitrof are un cuantum mai mic, în aceleași condiții de mediu și de sol.
„Să nu mai spunem de faptul că pentru crescătorii de animale nu s-a definit exact pentru ce categorie de animale plătesc impozit. Astfel, se impune reglementarea acestei situații pe un principiu de impozitare a comercializării și nu a producției”, precizează secretarul general al AGROSTAR.
Legea certificatelor de producător
O altă problemă ridicată de reprezentanții AGROSTAR în discuțiile cu conducerea MADR a fost legea certificatelor de producător. Prin apariția acesteia, se creează și posibilitatea impozitării produselor agricole prin aplicarea unui impozit pe vânzare, deoarece, pe lângă certificatele de producător, se introduc și carnetele de producător, carnete în care producătorul agricol este obligat să scrie produsele, cantitățile și prețurile cu care acesta le-a comercializat. Prin urmare, impozitul poate fi aplicat pe baza acestor documente prin aplicarea unei cote. AGROSTAR arată că situația este confuză și trebuie clarificată.
Nu în ultimul rând, AGROSTAR propune chiar neimpozitarea producției agricole comercializate, cu condiția ca producătorul agricol să fie organizat în cea mai simplă formă respectiv PFA (persoană fizică autorizată), Întreprindere Individuală, Întreprindere Familială, dar și asociații de producători, grupuri de producători, cooperative agricole etc., și să comercializeze produsele pe bază de factură fiscală sau bon fiscal, putându-se stabili un prag până la care producătorul agricol să nu fie impozitat, de exemplu 200.000 euro pe cifra de afaceri.
„Propunem și susținem o astfel de prevedere pentru că impozitul de 16% pe venit este un impozit virtual, impozitele pe care statul este sigur că le încasează fiind acciza, impozitele pe muncă și TVA-ul. Prin urmare acordarea de facilități fiscale producătorilor agricoli până la un anumit prag, dar cu condiția să fie cel puțin PFA și să valorifice producția obținută pe bază de factură fiscală sau bon fiscal, după caz, nu face altceva decât să scoată la suprafață producția obținută, pe de o parte, iar pe de altă parte să creeze premisa ca PFA-ul să angajeze personal, deoarece este știut faptul că producătorii agricoli nu pot produce și comercializa în același timp și sunt nevoiți să își găsească alte persoane care să le vândă produsele”, susține Horațiu Raicu.
Legea pajiștilor, „legea primarilor”
Deși ar fi trebuit ca legea pajiștilor să vină în sprijinul crescătorilor de animale, aceștia se plâng că primarii, în calitate de reprezentanți ai autorităților publice locale care dețin pajiști, au început să desfacă numeroase contracte de arendă, pentru a da în exploatare acele suprafețe unor acoliți. AGROSTAR cere ca în legea pajiștilor să nu se regăsească primăriile, acestea fiind „Unități Administrativ Teritoriale”. Totodată, beneficiari ai pășunii ar trebui să fie crescătorii de animale, nu asociațiile care nici măcar nu au cod de exploatație. De aceea, arată AGROSTAR, trebuie verificat modul de concesiune a pășunilor, legalitatea încheierii contractelor de concesiune și modul de aplicare a legii.
De asemenea, AGROSTAR cere de mai mult timp rezolvarea de urgență a statutului stațiunilor de cercetare – dezvoltare.
„Considerăm că găsirea de soluții prin acte normative pentru comercializarea producției agricole în vederea protejării producătorului agricol ar trebui să fie în atenția Ministerului Agriculturii. Astfel, dacă ne gândim să avem un grad mare de absorbție a noului PNDR 2014 – 2020, trebuie să avem în vedere și umplerea „golului” dintre producție și comercializare, dacă nu dorim ca pe de o parte să absorbim bani, iar pe de alta să îi dăm înapoi”, a subliniat Horațiu Raicu.
AGROSTAR susține și o mai mare aplecare asupra problemelor salariaților din sectorul agricol care să aibă în vedere pregătirea profesională și salarizarea.
Federația AGROSTAR are în componență peste 45.000 de membri, atât producători agricoli, cât și salariați din agricultură și servicii conexe, atât din sectorul privat, cât și din cel bugetar.
