Cultura de porumb, floarea soarelui si soia au fost grav afectate de seceta in acest an, in mai multe zone din tara. In patru judete nu se mai poate iriga, din cauza nivelului scazut al Dunarii, a declarat ministrul Agriculturii, Petre Daea.
„Culturile prasitoare din acest an au fost grav afectate, sunt judete intregi, cum este cazul la Vrancea, unde tot judetul este afectat, pe partea de nord a judetului Galati, o buna parte din judetul Buzau si alte judete in partea de nord-vest, cum este cazul la Bihor, Arad si Timis, culturile de porumb, de floarea soarelui si de soia sunt afectate.
Sigur ca aici se pune problema ce masuri a luat Ministerul Agriculturii in aceasta perioada pentru a fi aproape de fermieri si a le da sprijinul necesar pentru a reduce efectele negative produse de acest fenomen extrem de aprig pentru o tara, stiind ca nu exista nicio palma de pamant in Romania la aceasta data care sa nu fie afectata de seceta pedologica”, a precizat Daea.
Pe de alta parte, acesta a sustinut ca in perimetrele irigabile situatia este buna din punct de vedere al starii de vegetatie, insa sunt patru judete unde nu se mai poate iriga, respectiv in Olt, Dolj, Teleorman si Braila, din cauza nivelului scazut al Dunarii.
„Anul acesta s-au irigat peste un milion de hectare prin norme succesive de irigatii.
Citeste si: Fermierii din Olt au incheiat recoltarea cerealelor: care sunt productiile la hectar?
Avem o situatie buna din punct de vedere al starii de vegetatie la culturile aflate in perimetrul irigabil, aceasta datorita faptului ca am putut sa conectam statiile de pompare la sursele de apa si sa le tinem in stare de functionare, pana cand sursa disparut.
Spun ca pana cand sursa disparut pentru ca in Olt, in Dolj si in Teleorman si de joi s-a oprit si statia de la Braila IM Gheorghiu, care avea in spate o suprafata de 250.000 hectare si deservea teritoriul celor doua judete Braila si Ialomita, s-a oprit din cauza nivelului scazut al Dunarii.
Apele fluviului s-au indepartat de mal, practic, in anumite zone, cum este cazul la Zimnicea, in vadul Dunarii, se face plaja acum si aceasta situatie nu este confortabila din niciun punct de vedere.
Cu toate interventiile pe care le-am facut pentru a curata canalele de aductiune, cu toate acestea, n-am putut sa tinem in stare de functionare statiile de pompare”, a explicat oficialul MADR.
Potrivit sursei citate, din cele 86 de statii de pompare, la ora actuala se mai lucreaza cu 54 „peste tot in tara”, deoarece nu mai exista nivele de exploatare la statiile de pompare.
„Se observa in judete situatii diferite. Situatii bune, care inseamna stare de vegetatie corespunzatoare, acolo unde s-au putut aplica udari din diferite surse.
O situatie multumitoare, acolo unde ploile au cazut pe areale mai restranse, dar care au putut sa mentina starea de vegetatie a culturilor prasitoare, insa sunt situatii foarte grele in judetele acestea de partea de est a tarii si in partea de vest a tarii, cum spuneam in Vrancea, in Buzau, in Vaslui, in Galati, partea nord si partea de centru si vest a tarii, in Salaj, Satu Mare, Bihor, Arad si chiar Timis”, a subliniat Daea.
Acesta a afirmat ca Romania s-a mai confruntat cu o astfel de seceta in anul 2002, insa in acel an s-au pierdut peste 1,5 milioane de hectare cu grau, si nu doar din cauza secetei, ci si a inghetului din timpul iernii.
„Sigur, a fost o seceta in anul 2002, atunci datorita inghetului din timpul iernii am pierdut 500.000 hectare de grau, iar din cauza secetei din primavara si din vara am mai pierdut un milion de hectare si am fost in imposibilitatea de a asigura seminte in interiorul judetelor, motiv pentru care am apelat la masuri de intrajutorare, intre judete.
Atunci am luat samanta de grau din partea de vest, din Satu Mare, Bihor, Timis si Arad, am transportat-o in estul si in sudul tarii, in Constanta, in Tulcea, Braila, Ialomita, practic in Baragan, pentru a putea continua lucrarile in asa fel incat sa putem asigura anul agricol 2002/2003.
Atunci cultura graului a fost mai puternic afectata, iar acum avem o alta situatie: culturile prasitoare sunt mai afectate si din acest punct de vedere plecarea mea in teren s-a soldat cu o serie intreaga de masuri operative pe care le-am putut lua imediat si pe care le-am pus in dispozitivul deciziei ministrului si actelor normative pe care le-am dus la Guvern”, a punctat seful MADR.
Masurile anuntate pana in prezent pentru ajutorarea fermierilor au vizat ordinul comun semnat de ministrul Agriculturii si de cel de Interne care ofera posibilitatea fermierilor sa decida la fata locului ce vor face cu cultura afectata din cauza secetei, promovarea unui act normativ privind asigurarea subventiei pentru acciza la motorina in asa fel incat sa poata fi executate lucrarile in camp, notificarea la Bruxelles pentru acordarea subventiei pe suprafata, intr-un procent mai mare ca avans, pana la 70%, conventia intre Ministerul Agriculturii, Fondul de Garantare a Creditului Rural si CEC pentru a putea facilita drumul spre „creditare usoara, rapida si fara presiune asupra fermierilor”.
Ministrul a precizat ca in prezent sunt discutii cu alte 15 banci care vor sa dea credite prin Programul „De trei ori subventia”.
„O alta masura pe care noi am considerat-o necesara si pe care am pus-o in miscare a fost sa reducem perioada de retentie la zootehnie, stiind ca prin procedurile Uniunii Europene esti obligat sa pastrezi efectivele de animale dupa ce ai depus cererea pentru a lua subventiile de la APIA, o perioada de timp, respectiv 6 luni de zile la taurine si de 100 de zile la ovine.
Am uniformizat perioada pentru cele doua specii, la 90 de zile, pentru ca este aceasta situatie dificila, dar si din cauza lipsei de furaje.
Am solicitat Comisiei Europene, pentru a analiza si, evident, pentru a aproba derogarea respectiva de reducere a acestei perioade, in asa fel incat sa putem, pe de o parte, sa avem mobilitatea necesara ca sa mutam animale dintr-o zona in alta, in functie de furaje, sa scoatem reforma din efectivele de animale pentru a putea da furajele animalelor care raman si in final, ceea ce este foarte important, sa putem sa le dam si celor din zootehnie avans incepand cu 15 octombrie”, a explicat Petre Daea.
In privinta pregatirii noului an agricol, ministrul sustine ca nu vor fi probleme din cauza secetei, pentru ca „fermierii stiu ce au de facut si sunt hotarati sa continue activitatea in agricultura”.
„Nu cred ca sunt probleme din acest punct de vedere. Fermierii stiu ce au de facut. Ei sunt hotarati sa continue activitatea in agricultura si sunt hotarati si increzatori ca impreuna vom putea trece peste aceste momente dificile.
Sunt convins ca vom insamanta suprafata de grau necesara tarii in asa fel incat sa putem aproviziona populatia cu grau pentru anul viitor. Vom vedea cum evolueaza si vremea.
Am constatat din datele pe care le-am primit si ca in anumite zone au cazut precipitatii, adevarat pe areale restranse, de la cantitati nesemnificative pana la cantitati importante de 30 de litri/metru patrat.
Eu cred ca natura nu va ramane datoare si ne va aduce precipitatiile necesare pentru a putea executa la timp lucrarile in camp si sa insamantam in epoca optima, asigurand astfel conditii pentru germinare si pentru inchegarea culturii”, a subliniat ministrul Agriculturii.
Totodata, Petre Daea a mentionat ca incepand de saptamana viitoare va fi prezentat fermierilor un ghid de bune practici, „realizat cu Academia de Stiinte Agricole si cu cei mai valorosi specialisti din Romania”, pentru ca, in opinia sa, seceta poate fi combatuta si atenuata nu numai prin irigarea culturilor ci si prin tehnologiile aplicate si prin alegerea soiurilor.
„Este un ghid pe care il vom pune la dispozitia fermierilor incepand de saptamana viitoare. Este un indrumar bun pentru a putea fi utilizat in conditiile acestea deosebit de grele pe care le-am avut in acest an.
De asemenea, am solicitat ASAS sa se gandeasca foarte bine din punct de vedere al structurii soiurilor si prin retelele de cercetare pe care le avem sa producem si soiuri umblatoare sau soiuri de grau de primavara, adica soiuri care se pot insamanta de la un an la altul, si toamna si primavara, si sa fim pregatiti.
Tot timpul trebuie sa avem in vedere aceste lucruri, pentru ca pierderile sunt de regula constante in agricultura. De regula, pierderile tehnologice pot sa ajunga in anii buni pana la 10 % din suprafata pe care o insamantam”, a concluzionat ministrul Agriculturii.
