Organizatiile Eco Ruralis, Romapis si WWF Romania solicita retragerea autorizatiilor emise de Ministerul Agriculturii pentru tratarea semintelor de porumb, floarea-soarelui si sfecla de zahar cu neonicotinoide, substante care ar fi responsabile cu uciderea albinelor.
“In cazul in care derogarea nu este anulata, dorim sa informam apicultorii si cetatenii ca sfecla de zahar se va trata cu clotianidin si tiametoxam si se va semana in judetele Alba, Bacau, Botosani, Brasov, Braila, Cluj, Covasna, Galati, Harghita, Iasi, Mures, Neamt, Sibiu, Suceava, Vaslui, in perioada 1 martie – 30 mai. Iar tratamentele la porumb si floarea-soarelui, cu imidacloprid si tiametoxam, au inceput in 23 ianuarie si se vor cultiva in toata tara, “pe suprafetele puternic afectate”, conform textului derogarii.
Mentionam ca imidaclopridul poate “beneficia” de derogari si in cursul anului pentru culturile de toamna (de cereale paioase), de pilda, in baza aceleiasi motivari devenita standard si tot la cererea cultivatorilor pe suprafete mari, in acest caz cultivatorii de porumb.
Deci, o lunga perioada din an, oamenii si mediul sunt expusi la riscurile asociate acestei substante, la care se adauga multiplele alte tipuri de pesticide chimice care mai sunt folosite punctual, pe culturi/seminte si suprafete mai mici sau mai mari”, sustin reprezentatii WWF Romania intr-un comunicat.
Acestia afirma ca Ministerul Agriculturii a emis din nou o serie de autorizatii “de urgenta” pentru a permite si anul acesta tratarea semintelor de porumb, floarea-soarelui si sfecla de zahar cu substante chimice extrem de toxice pentru albine, mediu si om, decizia fiind luata inainte de Craciun fara consultarea partilor afectate (apicultori, societate civila), la cererea si in beneficiul a cinci organizatii de fermieri mari.
Potrivit sursei citate, aceste substante (neonicotinoide) sunt interzise in Uniunea Europeana din anul 2018, iar Curtea de Justitie Europeana a decis pe 19 ianuarie a.c. ca aceste autorizatii (derogari) sunt nelegale si Statele Membre UE nu au voie sa aprobe folosirea semintelor tratate cu neonicotinoide.
“Substantele in cauza sunt clothianidin, imidacloprid si thiamethoxam si sunt destinate a combate anumite insecte din sol care pot ataca semintele plantelor, insa problema majora este ca acestea raman in planta si afecteaza si alte insecte “benefice” – albinele si alti polenizatori, prin faptul ca se hranesc cu polenul, nectarul si gutatia contaminate.
De asemenea, la semanatul semintelor tratate se produce praf incarcat cu pesticide care se disperseaza in aer, constand intr-o sursa suplimentara de stres atat pentru polenizatori, cat si pentru mediu in general si oameni.
Pentru a se reduce aceasta problema (atentie, e vorba de a se reduce, nu elimina), exista numeroase reguli si un anumit tip de echipament ce poate fi folosit la semanat, insa nerespectarea acestora duce doar la retragerea autorizatiei de folosire a semintelor tratate, iar societatea si mediul inconjurator raman sa suporte costurile de sanatate asociate cu prezenta pesticidelor in plante, sol, apa, aer, produse agricole si alimentare”, explica WWF in comunicat.
Organizatia de mediu afirma ca aproape trei sferturi dintre culturile agricole din lume depind, cel putin partial, de albine si de alti polenizatori.
Dincolo de rolul in securitatea alimentara, polenizatorii sunt o componenta absolut vitala a ecosistemelor, prin rolul lor in asigurarea reproducerii plantelor din flora salbatica.
Declinul lor rapid, consemnat in tot mai multe cercetari stiintifice, anunta o reala criza sistemica pentru sanatatea mediului si securitatea alimentara, precizeaza WWF.
Un raport intocmit de Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii in cadrul proiectului WWF “BeeActive”, ce va fi publicat in perioada urmatoare, arata ca 37% din speciile de albine din Europa au populatii in scadere (din care 9,1% sunt in pragul disparitiei) si 31% din speciile de fluturi de asemenea sunt in scadere (din care 9% sunt amenintate cu disparitia).
Cauzele principale sunt pierderea habitatului si a resurselor de hrana (de exemplu prin transformarea pajistilor in teren arabil, eliminarea vegetatiei naturale de pe aceste terenuri), poluarea cu pesticide, schimbarile climatice.
De asemenea, apicultorii fac si ei propria monitorizare a albinelor pe care le pierd in fiecare an, iar sondajul anual COLOSS (Prevention of honey bee COlony LOSSes) arata ca exista pierderi insemnate in perioada de iernare: 15% in 2019-2020, 32,5% in 2020-2021, 15,2% in 2021-2022.
“In toamna anului 2022, incepand cu septembrie, s-au inregistrat depopulari masive si chiar moartea unor colonii de albine intr-o perioada a anului total neobisnuita pentru aparitia unor asemenea cazuri.
Din sondajul publicat luna aceasta rezulta ca 83% dintre respondenti s-au confruntat cu depopulari mari, iar 35% dintre ei au raportat si disparitii de colonii de albine.
Ne asteptam ca cifrele sa se schimbe in primavara, luna cu cele mai multe cazuri de mortalitate fiind februarie.
Dintre apicultorii care au avut culturi de floarea-soarelui in apropierea stupilor cu probleme, 94,2% au avut depopulari masive si/sau pierderi totale si numai 5,8% nu s-au confruntat cu asemenea probleme”, a subliniat Constantin Dobrescu, vicepresedinte ROMAPIS.
Potrivit sursei citate, desi neonicotinoidele au fost interzise de Comisia Europeana partial in 2014 si apoi complet, in 2018, Romania a inceput cu exceptiile de la regula inca din 2014.
Derogarile au fost emise anual pentru a permite continuarea utilizarii de neonicotinoide pentru culturile de porumb, floarea soarelui, rapita si sfecla de zahar.
In urma unei atentionari primite de Romania din partea Comisiei Europene, in 2020 si 2021 tara noastra nu a mai permis tratarea culturilor de rapita, dar nici de floarea-soarelui.
“Insa in 2022 si inca o data anul acesta, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale revine la “traditia” mai veche de a permite tratarea tuturor culturilor (cu exceptia rapitei).
An de an e invocata “urgenta” si situatia exceptionala, insa Ministerul nu s-a preocupat si nu a investit nimic in cercetarea, testarea, incurajarea metodelor alternative – exemplu tehnici de management integrat al daunatorilor (rotatia culturilor pe mai multi ani, controlul biologic, diferite tehnici de cultivare).
Dar de-acum Romania va fi obligata sa faca acest lucru, dupa hotararea Curtii de Justitie Europeana”, sustin sursele citate.
De altfel, Strategia “De la ferma la furculita” prevede reducerea utilizarii si riscurilor asociate pesticidelor chimice cu 50% pana in 2030, iar Strategia privind Biodiversitatea pentru 2030 stabileste ca 25% din terenurile agricole din UE sa fie gestionate ecologic (de la 8,5% in prezent).
Romania are 2,9% din suprafata agricola gestionata in regim ecologic.
Peste 700 de oameni de stiinta cer inasprirea legislatiei si cetatenii din toata Europa solicita de asemenea reducerea drastica a folosirii pesticidelor, petitia semnata de peste un milion de oameni fiind prezentata si dezbatuta marti, 24 ianuarie, in Parlamentul European, dupa ce a trecut pragul necesar de semnaturi pentru a produce efecte juridice.
“Micii producatori din Romania sunt impotriva folosirii neonicotinoidelor si substantelor toxice periculoase.
Suntem pentru reglementarea cat mai stricta a acestora, intrucat avem convingerea ca putem si trebuie sa producem hrana folosind practici agroecologice”, a sustinut si Ramona Duminicioiu, membru Comitet de Coordonare Eco Ruralis.
La randul sau, vicepresedintele ROMAPIS a adaugat ca sanatatea albinelor si o piata a mierii bazata pe concurenta loiala (unde calitatea mierii are un rol primordial) sunt provocari majore ale apicultorilor, iar recenta hotarare a CJUE care afirma ca Statele Membre nu pot deroga de la interdictia folosirii neonicotinoidelor in UE reprezinta un pas foarte important in acest parcurs.
De asemenea, raportul stiintific Planeta Vie publicat de WWF la fiecare doi ani dezvaluie o scadere medie de 69% a populatiilor de specii din 1970, productia agricola cauzand 70% din pierderea biodiversitatii pe uscat.
“Sunt state precum SUA care au ajuns sa practice polenizarea nomada, cu insecte aduse sa polenizeze culturile agricole pentru ca fara acestea productia alimentelor este afectata.
Ne dorim ca Romania sa nu fie un altfel de exemplu, sa nu ajunga sa repare ci sa pastreze ceea ce are pretios, anume biodiversitatea impreuna cu hrana sanatoasa, prin practici agroecologice.
Acum este momentul pentru a decide diferit, iar renuntarea la neonicotinoide este o decizie inteleapta nu numai pentru natura, ci mai ales pentru om”, spune Monia Martini, manager proiect BeeActive, WWF Romania.
Proiectul BeeActive este derulat de WWF Romania in parteneriat cu Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii (NINA) cu sprijinul financiar Active Citizens Fund Romania, program finantat de Islanda, Liechtenstein si Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021.
Scopul proiectului este mobilizarea cetatenilor pentru conservarea albinelor si a altor polenizatori din Romania.
