Legislația privind plata subvențiilor în perioada 2015-2020 va fi modificată prin Ordonanță de Urgență, prima adoptată în acest an.

„Mă bucur că este vorba de o ordonanţă care reglementează cadrul prin care fermierii vor primi plăţile directe în agricultură pentru perioada 2015-2020. Este practic transpunerea în legislaţia naţională a regulamentelor care au fost adoptate la nivel european ca urmare a reformării Politicii Agricole Comune, aşa cum ştiţi, pe parcursul mai multor ani, dar cu regulamente adoptate în anul 2014. Este o ordonanţă extrem de complexă care reglementează noile scheme de plată la care au acces fermierii în perioada imediat următoare, începând chiar cu luna martie a anului 2015, atunci când vom începe primirea de cereri pentru campania anului 2014. Câteva scheme pe care vreau să le punctez. Cu siguranţă în perioada următoare o să detaliem şi la nivelul Ministerului Agriculturii. În primul rând, ordonanţa prevede sistemele de plăţi directe la care vor avea acces fermierii, dar, în egală măsură, prevede şi legislaţia pentru ajutoarele naţionale de tranziţie. Ajutoarele naţionale de tranziţie sunt acele ajutoare care înlocuiesc plăţile complementare pe care le acordăm de la bugetul de stat şi în perioada următoare, până în anul 2020, ca urmare a negocierilor pe care le-am avut cu Comisia Europeană, plăţi, ajutoare naţionale de tranziţie care trebuie să scadă din 2015 până în 2020 de la 100% la 50% din valoarea sprijinului care a fost acordat în anul 2013. Schema de plată unică în anul 2015- vom avea o singură cerere de plată pe care o vor completa fermierii, cerere de plată care trebuie să vizeze atât ajutoarele europene, cât şi ajutoarele naţionale de tranziţie pe care le acordăm de la bugetul de stat”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Cea mai importantă modificare este că, începând cu anul 2015, va fi introdusă plata redistributivă.

„Cea mai importantă modificare este aceea că, începând din anul 2015, aşa cum am discutat, negociat şi am informat fermierii pe parcursul cel puţin al unui an de zile, vom introduce o plată stimulativă. Ea se numeşte în documentaţia, în legislaţia europeană, plată redistributivă conform căreia vom încerca să stimulăm comasarea terenurilor agricole după o perioadă foarte lungă de când se încerca la nivel naţional acest lucru. Astfel, fermierii care vor avea o suprafaţă între cinci şi 30 de hectare vor primi o plată stimulativă mult mai mare, cu aproximativ 40 de euro, decât fermierii care vor avea o suprafaţă de unu şi cinci hectare sau care vor depăşi 30 de hectare. Trebuie să punctez faptul că cei care au suprafeţe mai mari nu pot să rupă exploataţiile pe care le au astfel încât să primească o cerere pe hectar mai mare, să intre în categoria 5-30 de hectare. S-a vorbit de foarte mult timp despre acest lucru, este posibilitatea pe care o prevede noua Politică Agricolă Comună şi prin care cred eu că, într-o perioadă destul de scurtă, vom reduce numărul de beneficiari. Aşa cum ştiţi, în momentul de faţă, avem aproximativ 800.000 de beneficiari ai plăţilor directe din 1.030.000 care au o suprafaţă între unu şi cinci hectare. Obiectivul primordial al guvernului în perioada următoare, cu ajutorul fondurilor europene, este acela de a comasa terenurile agricole, dar, în egală măsură, de a pune în valoare potenţialul pe care îl are România, dovedit prin exporturile masive în această perioadă, acela de a integra producţia şi de a nu mai exporta materie primă în perioada următoare”, a mai sps ministrul Agriculturii Daniel Constantin.

De asemenea, șeful de la agricultură a precizat că, o dată cu această ordonanță, se legiferează definiția fermierului activ.

„Cea de-a doua prevedere importantă la care vreau să fac referire este aceea că, odată cu această ordonanţă, se introduce, se legiferează definiţia fermierului activ. Am vorbit de foarte multe ori despre acest lucru. La nivel european, prin regulamentul european, s-a întocmit o listă neagră a celor care nu mai trebuie să beneficieze de plăţile directe în agricultură. Am avut şi în România exemple destul de, să spunem, răsunătoare. Aeroporturi care au primit pentru pajiştile pe care le au în proprietate, au primit subvenţii. Odată cu intrarea definiţiei fermierului activ şi a listei negre valabilă la nivel european, dar care poate fi completată cu legislaţia naţională, aceste exemple, aceste categorii nu mai pot beneficia. O să citesc doar câteva dintre ele: cei care gestionează aeroporturi, servicii de transport feroviar, sisteme de alimentare cu apă, servicii imobiliare, terenuri permanente de sport şi destinate activităţilor de recreere sau alte întreprinderi cu activităţi neagricole similare. Mai dau aici câteva exemple: companii de construcţii, Regia Naţională a Pădurilor, administratori privaţi de păduri, penitenciare, unităţi administrativ teritoriale. Nu sunt consideraţi fermieri activi decât dacă, în perioada imediat următoare, după depunerea cererii de plată fac dovada că activitatea agricolă pe care o desfăşoară este importantă atât din punct de vedere al ponderii plăţilor directe din veniturile obţinute de acea societate, cât şi din punct de vedere al ponderii veniturilor activităţilor agricole din veniturile totale anuale. Acest lucru trebuie să fie dovedit de cel care depune cererea unică de plată pe suprafaţă, în caz contrar nu este considerat fermier activ şi nu poate să primească subvenţii”, a mai declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Totodată, actul normativ vizează stimularea tinerilor.

„Am spus de foarte multe ori că atât prin plăţile directe cât şi prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală trebuie să stimulăm tinerii să lucreze în agricultură, să fie ceva mai activi în această activitate economică din ce în ce mai importantă. Ca atare, dincolo de facilităţile pe care le veţi afla odată cu aprobarea PNDR prin plăţile directe introducem posibilitatea ca tinerii până în 40 de ani, care au suprafeţe nu mai mari de 60 de hectare, să primească pentru o perioadă de 5 ani de zile, 2015-2020, o plată suplimentară cu 25% mai mare faţă de cei care au peste această vârstă de 40 de ani. Este o plată suficient de stimulativă astfel încât să avem din ce în ce mai mulţi tineri care beneficiază de aceste plăţi”, a declarat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

De asemenea, șeful de la agricultură a făcut referire şi la procesul de debirocratizare, de simplificarea legislaţiei în domeniu, în special în ceea ce privește pe micii fermieri.

„Schema pentru micii fermieri, adică acei fermieri care nu primesc o valoare a sprijinului mai mare anuală, o valoare a sprijinului mai mare de 1.250 de euro pe exploataţie, aceşti fermieri vor fi automat introduşi într-o bază de date pe care o vom realiza, a micilor fermieri. Asta înseamnă că nu vor mai avea atâtea controale administrative cât au ceilalţi fermieri atunci când aplică pentru cererea de plată pe suprafaţă”, a explicat Daniel Constantin.

Ministrul Agriculturii a mai spus că se introduce sprijinul cuplat.

„Odată cu aderarea la UE, modificarea politicii agricole comune, fermierii primesc sprijin decuplat de producţie, primesc sprijinul pe suprafaţă pentru anumite categorii pe care fiecare stat membru poate să le definească. Se consideră necesar să se transmită solicitarea către Comisia Europeană, solicitarea pentru categoriile respective, dar şi pentru cuantumul pe care vrem să-l acordăm. România a definit o listă cu acele categorii de culturi care să beneficieze de sprijinul cuplat, dar şi pentru sectorul zootehnic. Ce aş vrea să subliniez pentru sectorul zootehnic, este singurul exemplu pe care vreau să-l dau. Acolo unde, la 1 aprilie 2015, vor fi eliminate cotele de lapte, am considerat că este necesar ca pentru acei fermieri, pentru a-i stimula într-un proces de menţinere a competitivităţii de piaţă unică a UE, acordăm acest sprijin suplimentar pentru cei care au între 10 şi 150 de capete, un sprijin suplimentar pentru cei care au vaci pentru lapte, care porneşte de la 300 de euro în anul 2015 şi poate ajunge la sume mai mari pentru anul 2020. Acest lucru este deja solicitat de către Comisia Europeană. Sper să avem accesul cât mai repede şi să introducem chiar din anul 2015 această posibilitate extrem de importantă pentru crescătorii de vaci pentru lapte, dar şi pentru crescătorii de vaci pentru carne, acolo unde de asemenea avem o solicitare de acordare de sprijin suplimentar”, a mai spus Daniel Constantin.

Ministrul Agriculturii a atras atenția și asupra faptului că, începând cu anul 2018, nu se mai pot primi cereri de plată, nu se mai pot primi subvenţii, plăţi directe, dacă nu există documentele cadastrale.

„Este un lucru pe care l-am prevăzut, pentru că, începând cu anul 2020 previziunea europeană este aceea de a se trece de la plata pe suprafaţă la plata pe fermă. Cu alte cuvinte, toate formele de sprijin pe care  le primeşte un fermier, o fermă, să fie înglobate într-o singură plată care se acordă anual. Dacă nu există acele documente cadastrale cu siguranţă va fi foarte greu să calculăm această plată şi să o dăm în continuare fermierului, de aceea am prevăzut ca, înainte cu doi ani de zile de la intrarea în vigoare a acestei reglementări, să avem toate documentele cadastrale. Asta înseamnă că mizăm foarte tare pe Ministerul Dezvoltării, că avem prin fonduri europene acolo unde s-au prevăzut sume importante pentru acest domeniu şi avem realizată cadastrarea cel puţin în extravilanul localităţilor”, a subliniat ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Reguli noi la acordarea subvențiilor

Fermierii vor depune o singură cerere de plată și vor trebui să facă dovada că totalul plăților directe reprezintă 5% din veniturile din agricultură sau că veniturile realizate din agricultură reprezintă o treime din totalul veniturilor lor, în cazul în care nu sunt înregistrați la Registrul Comerțului și obțin subvenții de minim 5.000 de euro.

„Conform regulamentului european şi legislaţiei pe care am adoptat-o astăzi, aceste persoane trebuie să dovedească acea calitate de fermier activ. Fac menţiunea că cei care nu au cinci mii de euro sprijin total – aici mă refer şi fonduri europene, şi fonduri la bugetul de stat – nu trebuie să dovedească această calitate; ei sunt consideraţi de la început fermieri activi. Însă cei care au peste cinci mii de euro au două opţiuni: fie se înregistrează ca persoană fizică autorizată cel puţin şi societate comercială ş.a.m.d., şi atunci este foarte uşor să dovedim această calitate de fermier activ, fie trebuie să vină cu documente doveditoare vizavi de faptul că ei sunt fermieri activi şi că activitatea agricolă este activitatea de bază pe care o prestează în desfăşurarea activităţii economice. De asemenea, un lucru tehnic pe care vreau doar să-l amintesc, se introduce pachetul de înverzire, ca o condiţie pentru cei care îndeplinesc, care trebuie să primească plata directă, începând din anul 2015”, a mai explicat Daniel Constantin, ministrul Agriculturii.

Ponderea veniturilor din agricultură sau subvenții în total venituri trebuie probată cu documente eliberate de administrațiile fiscale.

„La persoanele juridice acolo documentele sunt aceleaşi, iar din documentele de bază care se transmiteau şi până acum se poate observa foarte clar dacă există ca activitate principală de bază activitatea agricolă. Pentru ceilalţi, care nu se transformă într-o formă juridică sau cel puţin în  persoană fizică autorizată, trebuie să vină cu documente suplimentare. Aceste documente pot fi Declaraţia 2.2.1, privind veniturile din activităţi agricole, impuse pe bază de norme de venit, decizia de impunere, adeverinţă eliberată de ANAF privind veniturile totale realizate în anul precedent. Dacă nu există această declaraţie, atunci Declaraţia 200 privind veniturile realizate în România şi adeverinţa eliberată de ANAF privind veniturile totale. Deci sunt două opţiuni. Ministerul Agriculturii a dorit, în primă fază, şi aici vă răspund la întrebare vizavi de mediatizarea acestor condiţii, a dorit ca toate persoanele fizice să se transforme cel puţin în PFA. Există, însă, anumite, cum să spun, greutăţi, care ţin, dacă vreţi, şi de ceea ce înseamnă tradiţie românească şi mă refer aici la crescătorii de ovine, în primul rând, care nu au fost niciodată organizaţi într-o formă juridică sau în PFA. Am înţeles aceste lucruri şi pentru a răspunde nevoilor şi solicitărilor pe care le-au făcut am creat această alternativă, astfel încât să fim în rând cu ceea ce înseamnă regulamentul european, care prevede foarte clar că toţi cei care primesc peste 5 mii de euro trebuie să dovedească această calitate de fermier activ”, a mai spus ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

Inițial, în hotărârea care reglementa plata subvențiilor, se preciza că, pentru a beneficia de acordarea de plăţi directe, fermierii trebuie să fie înscrişi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA, să depună cerere unică de plată în termen și să își intabuleze proprietatea.

Depunerea cererilor pentru subvenţia pe suprafaţă pe 2015 va începe după 16 martie, iar fermierii vor depune la APIA, odată cu cererea pe suprafaţă, şi cererile pentru ajutoarele financiare acordate în sectorul zootehnic.

Share on Facebook