Liderii asociațiilor profesionale din agricultură vor trece, rând pe rând, pe la Ministerul Agriculturii, unde vor discuta cu oficialii despre noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 și legislația din domeniu.

Discuțiile au început astăzi și vor continua până pe 23 ianuarie, potrivit oficialilor MADR. Astăzi au fost prezenți la sediul MADR președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli (LAPAR), Laurențiu Baciu, președintele ProAgro, Alex Jurconi, Aurel Popescu, șeful Rompan, și președintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA), Ioan Fetea. Un punct important al discuțiilor se referă la fondurile europene nerambursabile disponibile prin PNDR 2014-2020 pentru scurtarea lanțului de producție, de la producător la consumator. În acest scop, au fost alocate sume importante în PNDR 2014-2020, pentru finanțarea proiectelor implementate de asociațiile de producători și cooperativele agricole.

O altă problemă ridicată a vizat criteriile de eligibilitate pentru apicultorii care doresc să acceseze fonduri europene nerambursabile pentru agricultură. Prin coborârea valorii producției, aceștia trebuie să dețină mult mai multe familii de albine, pentru a putea accesa fonduri europene nerambursabile, fapt care îi scoate pe mulți potențiali beneficiari din schemă.

Totodată, marii fermieri au cerut o prelungire a derogării privind utilizarea neonicotinoidelor, iar solicitarea lor ar putea fi avizată favorabil.

De asemenea, producătorii au cerut soluții clare pentru realizarea cadastrului agricol și măsuri pentru rezolvarea problemei intabulării terenurilor agricole. Din 2020, România va trebui să treacă de la plata subvențiiilor pe suprafață, cum se face în prezent, la plata pe fermă, adică toate formele de sprijin să fie virate într-o singură tranșă, așa cum impun reglementările europene. Potrivit ministrului Daniel Constantin, acest lucru nu se poate face cât timp nu există cadastru pentru terenurile agricole din extravilan, iar acestea nu sunt intabulate.

Agricultura ecologică este considerată sector prioritar în 2015, însă fermierii din cultura mare cer instensificarea controalelor în sectorul bio, astfel încât banii dați ca sprijin pentru operatorii de profil să nu ajungă la falși producători, ci la cei care respectă regulile dure din domeniu.

Pe agenda discuțiilor care au avut loc până acum s-au aflat, printre altele, impozitul agricol și acciza la pălincă, conform declarațiilor ministrului agriculturii, Daniel Constantin. Asociația Comunelor a cerut ca impozitul agricol să poată fi plătit la primării, iar ministrul Daniel Constantin a precizat, la televiziunea publică, că se caută soluții alături de Ministerul Finanțelor în vederea soluționării favorabile a acestei solicitări.

Totodată, se caută o soluție pentru eliminarea accizei la pălincă, astfel încât micii producători să nu mai plătească taxe la fel de mari ca și marii operatori economici. În prezent există un proiect legislativ în Parlament, care ar rezolva temporar problema accizei la pălincă, însă este nevoie de modificarea, în acest an, a unui regulament european, pentru reducerea poverii fiscale care afectează micii producători de pălincă.

Codul Fiscal al României prevede că pentru ţuică şi rachiu din fructe, realizate în propria gospodărie şi destinate consumului propriu, producătorii să plătească o acciză de 1.000 de euro la hectolitru de alcool pur.

Share on Facebook