Cantitatea de lemn recoltata in 2021 a fost de 19.994 milioane de metri cubi, cu 342.000 mai mare decat in 2020, arata datele INS.
Pe specii forestiere, rasinoasele au reprezentat 40,1% din volumul total de masa lemnoasa recoltata, fagul 30,8%, diverse specii tari (salcam, paltin, frasin, nuc etc.) 11,3%, stejarul 10,1% si diverse specii moi (tei, salcie, plop etc) 7,7%.
Lemnul recoltat in anul 2021 a fost destinat in proportie de 96,4% persoanelor juridice atestate in activitatea de exploatare forestiera si in proportie de 3,6% persoanelor fizice care pot exploata lemn din padurile pe care le au in proprietate.
Citeste si: Sistem de irigatii subteran sau suprateran? Cum faci cea mai buna alegere pentru gradina ta?
„Conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificarile si completarile ulterioare, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publica centrala care raspunde de silvicultura; prin exceptie persoanele juridice si fizice pot exploata, fara atestare, un volum de maximum 20 mc/an din padurile pe care le au in proprietate”, precizeaza INS.
Anul trecut, s-au recoltat 13,438 milioane mc de lemn din padurile proprietate publica, reprezentand 67,2% din volumul total de masa lemnoasa recoltata, restul fiind recoltat din padurile proprietate privata (29%) si din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier (3,8%).
Comparativ cu anul 2020, volumul de lemn recoltat din vegetatia forestiera situata pe terenuri din afara fondului forestier a crescut cu 6,7%, cel din paduri proprietate publica a statului s-a majorat cu 9,1%, iar din padurile proprietate privata a scazut cu 8,7% si din paduri proprietate publica a unitatilor administrativ-teritoriale cu 0,2% .
Produsele lemnoase principale au reprezentat, anul trecut, 71,1% din volumul total de masa lemnoasa recoltata, produsele lemnoase secundare 21,1% si produsele lemnoase de igiena 7,8%.
Fata de 2020, volumul de masa lemnoasa recoltata din produse secundare a crescut cu 5,7%, din produse principale cu aproape 0,8% si din produse de igiena cu 0,4%.
La nivelul regiunilor de dezvoltare, 25,5% din volumul total de masa lemnoasa s-a recoltat din regiunea Nord-Est, 24,3% din Centru, 12,9% din Nord-Vest, 12,2% din Vest, 10,7% din Sud-Muntenia, 7,3% din Sud-Vest Oltenia, 6,9% din Sud-Est si 0,2% din regiunea Bucuresti-Ilfov.
Structura speciilor lemnoase recoltate la nivelul regiunilor de dezvoltare se prezinta astfel: rasinoasele au reprezentat majoritatea masei lemnoase recoltate in regiunile de dezvoltare Centru (58,6%), Nord-Est (54,5%), si Sud-Est (29,5%), stejarul in regiunea de dezvoltare Bucuresti-Ilfov (40%) si fagul in regiunile de dezvoltare Vest (45%), Sud-Muntenia (29,4%), Sud-Vest-Oltenia (36,5%) si Nord-Vest (36,2%).
La nivel de judete, in anul 2021, cea mai mare cantitate de masa lemnoasa s-a recoltat in judetul Suceava (10,6%), urmat de Harghita (8,8%), Neamt (6%) si Bacau (5,6%), iar cele mai mici cantitati s-au recoltat in judetul Giurgiu (aproximativ 0,6%), Olt, Ialomita si Braila (aproximativ 0,4%), Teleorman, Ilfov, Constanta si Galati (0,3%).
Actiunile de recoltare a arborilor din padure, in vederea valorificarii lemnului si pentru asigurarea conditiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfasurat prin executarea de taieri.
In anul 2021, s-au efectuat taieri de conservare pe 54,9% din suprafata totala parcursa cu taieri, taieri de regenerare in codru pe 42,4%, taieri de regenerare in crang pe 2,4% si taieri de substituiri-refacere a arboretelor slab productive si degradate pe 0,3%.
Suprafetele de pe care s-a recoltat in totalitate lemnul au fost cele cu taieri rase (5,6% din suprafata parcursa cu taieri de regenerare in codru), urmand ca suprafetele respective sa fie reimpadurite sau utilizate in alte scopuri silvice, subliniaza INS.
