Un clujean din comuna Rasca, localitate recunoscuta pentru culturile de cartof, a avut curajul, acum 10 ani, sa renunte la afacerea cu tuberculi si sa se reorienteze spre arbustii fructiferi. Chiar daca terenul pe care il detine este la 1.000 metri altitudine, fermierul nu a fost intimidat de acest lucru, ci l-a luat mai degraba ca pe o provocare. A testat soiuri, a verificat diverse tehnologii si a pastrat in cele din urma cele mai rezistente si productive plante.

„La fel ca multe familii din Rasca, si noi am avut culturi de cartof, insa, in urma cu circa 10 ani, ne-am dat seama ca putem dezvolta niste plantatii mult mai profitabile. Asa ne-am indreptat atentia catre arbustii fructiferi, pe care ii cultivam pe o suprafata totala de 9 hectare, daca adaugam si pepiniera. Avem 3 hectare de zmeura, 3 hectare de coacaz negru si suprafete mai mici de aronia, capsuni, goji, agris, afine. Pe 10 ari de zmeura putem spune ca avem acelasi profit ca pe 1 hectar de cartof”, a declarat, pentru StiriAgricole.ro, Ing. Alin Abrudan, administratorul companiei Apuseni Fruct.

Localizata in Muntii Apuseni, la 6 km de lacul de acumulare Belis-Fananele, ferma se afla la 1.000 metri altitudine. Acest lucru, fireste, l-a facut pe Alin Abrudan sa acorde o atentie deosebita soiurilor cultivate, care sa reziste temperaturilor scazute.

„Am testat foarte multe soiuri, am ramas insa cu cele mai rezistente, fiind conditionati de faptul ca ferma noastra se gaseste la 1000 de m altitudine. In general, ne-am axat pe soiuri poloneze, deoarece aici am regasit doua caracteristici foarte importante pentru noi, calitatea fructului, productia, pe de-o parte, iar pe de alta parte rezistenta la frig. Avem si soiuri romanesti in cultura, insa nu sunt la fel de productive. De exemplu, la zmeura am mizat preponderent pe soiurile Polka si Veten, iar la coacaz am cautat in general soiuri autofertile si rezistente la frig si fainare. Avem asadar la coacaz Titania, un soi autofertil si foarte rezistent la fainare, cu niste fructe foarte aromate. Avem de asemenea si Amurg, un soi romanesc, cu fructe aromate, dar cu o productie undeva la jumatate fata de cel polonez”, ne-a spus producatorul.

In ceea ce priveste productiile obtinute, acestea sunt in general la jumatea celor obtinute in conditii optime, din pricina perioadei scurte de vegetatie.

„Avand in vedere altitudinea si sezonul de vegetatie mai scurt, productia pe care noi o obtinem, la soiul Polka, este de circa 6 tone la hectar. In conditii optime, se poate ajunge la 12 tone pe hectar. La coacaz, de asemenea, reusim sa avem o recolta de 5-6 tone la hectar, jumatate dintr-o productie normala. Cu toate acestea, noi suntem foarte multumiti. La soiul de zmeura Polka se poate ajunge la un profit de peste 20.000 euro la hectar, noi avem unul de 10.000 euro sa spunem. Conteaza insa foarte mult si cum este vremea. Anul acesta a fost un dezastru pentru noi. Pe 20 aprilie am avut zapada si inghet, ne-a prins coacazul inflorit, iar pe 5 iunie am avut grindina, pagube foarte mari la capsuni. Zmeura arata destul de bine acum si speram sa ne revenim cu ajutorul ei”, ne-a mai spus Ing. Alin Abrudan.

In privinta valorificarii, fermierul reuseste sa vanda intreaga cantitate de fructe proaspete pe piata Clujului, in cadrul unui magazin dintr-un mall. „Suntem in negocieri si cu un lant de magazine, speream anul viitor sa incepem colaborarea. Anul acesta am fost nevoiti sa amanam semnarea contractului din cauza ca am avut pagube destul de mari. In ceea ce priveste preturile, vindem in medie cu 20 lei kilogramul de zmeura si cu 10 lei/kg de coacaz”, ne-a mai spus producatorul.

Tehnologia de cultivare pentru zmeura folosita de Ing. Alin Abrudan este adaptata altitudinii la care se afla amplasata ferma.

„Folosim o schema de 40 cm e rand si 2,5 metri intre randuri. Ingrijim foarte mult plantatia manual, inclusiv cu plivitul. Nu prea exista erbicide pentru zmeura, plus ca ne dorim sa pastram cultura cat mai curata. Un avantaj sa spunem pe care il avem datorita altitudinii sunt precipitatiile, mult mai numeroase. Din acest punct de vedere nu avem sistem de irigatii, insa recomand ca o cultura sa dispuna de asa ceva, deorece zmeura are nevoie de apa, in cantitati moderate, dar constante”, explica Ing. Alin Abrudan.

Pentru cei care au de gand sa inceapa o astfel de cultura, Ing. Alin Abrudan le recomanda sa inceapa in primul an cu o suprafata mai mica, pentru a vedea cum se prind plantele si cat de buna este piata de desfacere din zona lor.

Share on Facebook