Fondurile europene alocate grupurilor de acțiune locală (GAL), dacă sunt bine gestionate, pot contribui la schimbarea la față a satelor românești.

Un exemplu în acest sens este activitatea GAL Dârjov-Plapcea-Vedea, care acoperă un teritoriu situat în partea centrală a județului Olt şi include zece unități administrativ-teritoriale, incluzând, din punct de vedere administrativ, nouă localități în județul Olt, care acoperă 87,61% din suprafața totală a GAL, şi una în județul Vâlcea, reprezentând restul de 12,39%. În aria teritorială a GAL, locuiesc 31.389 de oameni, răspândiți pe o suprafață totală de 480,94 km², densitatea populației fiind de 65,27 loc/km². În ceea ce priveşte structura demografică, ponderea populației rurale este de 81,32%, restul de 18,68% reprezentând populația urbană.

În cadrul celor şapte apeluri de selecție lansate la nivelul GAL în 2013 şi 2014, au fost contractate 38 de proiecte, alte două aflându-se în evaluare la OJFIR. Valoarea totală nerambursabilă a celor 40 de proiecte este de 2.556.315 euro, distribuită pe cele şase măsuri care au primit finanțare: Măsura 112 (nouă proiecte), Măsura 125 (un proiect), Măsura 141 (şase proiecte), Măsura 312 (15 proiecte), Măsura 322 (opt proiecte) şi Măsura 421 (un proiect), potrivit informațiilor publicate de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală (RNDR).

Dintre proiectele finanțate prin intermediul Măsurii 112, un exemplu de bună practică este cel implementat de tânărul Marius-Cristinel Săvulescu, din comuna Cârlogani, județul Olt, în valoare de 40.000 de euro.

Proiectul finanțat cu fonduri europene nerambursabile a vizat modernizarea fermei apicole a beneficiarului, care deținea, la momentul completării cererii de finanțare, 184 de familii de albine şi un teren de 0,2 ha, reprezentând vatra stupinei.

Beneficiarul de fonduri europene nerambursabile şi-a trasat o serie de obiective: îmbunătățirea managementului exploatației prin promovarea instalării tinerilor fermieri, creşterea volumului producției destinate comercializării, sporirea veniturilor exploatației prin ameliorarea performanțelor generale ale fermei, adaptarea producției la cerințele pieței, respectarea normelor comunitare de eco-condiționalitate și de protecție a muncii şi a mediului. Scopul acestor activități a fost ca, în anul doi de implementare, să crească dimensiunea economică a exploatației la 18,164 UDE, prin mărirea efectivului de albine cu 55 de familii.

Evoluția exploatației a creat oportunități de muncă pentru persoanele din mediul rural și le-a dat posibilitatea de a obține venituri alternative, zona oferind perspective de dezvoltare a apiculturii.

Modernizarea fermei de semi-subzistență

Un alt exemplu de bune practici este cel al lui Constantin Predescu. Aflând de oportunitățile pe care le oferă PNDR, Constantin Predescu s-a decis să acceseze Măsura 141, pentru a-şi dezvolta şi moderniza ferma de semi-subzistență și a-i diversifica producția, îmbunătățindu-şi în acest fel veniturile familiale.

Solicitantul sprijinului deținea în proprietate, în momentul completării cererii de finanțare, împreună cu ceilalți membri ai gospodăriei, o fermă de semi-subzistență constituită din 0,5 ha de teren agricol cultivat cu plante pentru nutreț, din care pe 0,3 ha se aplică pachetul de agromediu P4, 10 vaci, 13 porci, 100 de găini ouătoare, 35 de curcani, 13 rațe, 30 de gâşte şi 22 de alte păsări domestice. A recurs la această soluție, deoarece a constatat că ferma rămâne veriga de bază pentru organizarea producției agricole, cu rolul ei bine definit de obținere a produselor de origine vegetală şi animală, prin utilizarea de hibrizi şi soiuri, rase şi specii cu potențial productiv ridicat şi prin aplicarea de tehnologii moderne, la un preț de cost redus, care să-i asigure profitabilitatea.

Beneficiarul de fonduri europene nerambursabile şi-a trasat o serie de obiective, vizând creşterea volumului producției destinate comercializării cu 20%, pentru ca ferma de semi-subzistență să devină viabilă economic, sporirea dimensiunii economice a exploatației cu minimum trei UDE, adaptarea producției la cerințele pieței și a exploatației la standardele comunitare şi realizarea de investiții din fonduri proprii de cel puțin 4 500 de lei. Cu ajutorul acestora, la finalul perioadei de implementare, se va ajunge la creşterea competitivității exploatației agricole în curs de restructurare, având în vedere faptul că sectorul agricol şi economia sunt expuse presiunii concurențiale a pieței unice.

Măsura 312 – „Sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi”

Constituind o întreprindere individuală în conformitate cu OUG 44/2008, Claudiu-Mihai Protopopescu a decis să solicite, prin intermediul Măsurii 312, suma de 48.456 de euro, necesară pentru achiziționarea de utilaje agricole performante. Prin această investiție, beneficiarul şi-a propus, pe lângă generarea de profit, crearea de oportunități în mediul rural, populația urmând să beneficieze de servicii agricole de înaltă calitate, realizate cu utilaje specializate, tehnologizate şi performante.

Ca urmare a implementării proiectului derulat cu fonduri europene nerambursabile, în patrimoniul societății există următoarele capacități de producție: un tractor, un plug, un disc și o semănătoare. Prin cumpărarea lor, beneficiarul fondurilor europene nerambursabile reuşeşte să efectueze la timp toate lucrările la care se angajează, diminuând în acest fel pierderile pe care i le-ar putea provoca nerespectarea termenelor contractuale.

Astfel, putem spune că prestarea de servicii agricole cu ajutorul utilajelor performante achiziționate prin intermediul proiectului finanțat cu fonduri europene nerambursabile, scăderea costurilor, atât ale solicitantului de fonduri nerambursabile, cât şi ale clienților lui, şi dezvoltarea zonei prin intermediul serviciilor oferite de întreprinzător reprezintă exemple de bună practică vrednice de urmat.

Exemplele GAL-urilor sunt importante, mai ales dacă ne gândim că 2015 va fi anul cu cele mai mari alocări financiare din PNDR 2014-2020, iar una dintre primele sesiuni de finanțare din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 ce vor fi deschise se adresează grupurilor de acțiune locală (GAL), ce pot lua până la 200.000 de euro pentru proiecte ce vizează dezvoltarea comunităților locale. Măsura 19 Dezvoltarea locală – LEADER se aplică pentru teritorii cu o populație cuprinsă între 10.000 – 100.000 de locuitori, reprezentate de comune, și orașe mici cu o populație de maximum 20.000 de locuitori.

Share on Facebook