Acordul dintre UE si Chile, prin care se incalca principiul reciprocitatii si care permite unei tari extracomunitare sa faca comert in spatiul UE, fara a trebui sa respecte aceleasi standarde ca statele membre ii nemultumeste pe fermierii francezi.
La douazeci de ani de la semnarea primului acord cu privire la importul de materii prime si combustibil curat (cum ar fi litiul, cuprul si hidrogenul), Uniunea Europeana si Chile au incheiat, in luna decembrie, negocierile asupra unui nou acord-cadru avansat care, de data aceasta, include si importul de animale domestice pentru consum.
„Asa cum s-a intamplat intotdeauna, agricultura si o parte din sectoarele sale cele mai sensibile a fost folosita ca moneda de schimb la ultimele negocieri, iar concesiile s-au inmultit”, si-a exprimat nemultumirea, printr-un comunicat de presa, Federatia Nationala a Sindicatelor Fermierilor din Franta (FNSEA).
Astfel, exporturile din Chile catre Franta ar putea ajunge la 9.000 de tone pe an de carne de porc, 4.000 de tone de carne de oaie si 2.000 de tone de carne de vita. Iar, in ceea ce priveste importul pasarilor de curte, cantitatea s-ar putea ridica la aproape 40.000 de tone pe an, fata de doar 18.000 de tone, cat a fost pana in prezent.
Potrivit lui Yann Nédéléc, directorul ANVOL, un organism interprofesional care reprezinta sectorul avicol francez, „acumularea si coerenta deciziilor europene” ridica o reala problema.
„Pe de o parte, noi impunem reglementari si sporim numarul constrangerile de productie pentru a consolida, in special, bunastarea animalelor, iar pe de alta parte, Europa semneaza acorduri pentru importul unor produse care nu respecta aceleasi reguli ca ale noastre”, a declarat fermierul pentru EURACTIV Franta.
Concurenta neloiala
Sindicatele crescatorilor de animale si grupurile interprofesionale si-au exprimat nemultumirea fata de nerespectarea asa-numitelor „clauze in oglinda”, potrivit carora standardele UE trebuie aplicate si importurilor din tarile terte pentru a face schimburile comerciale mai echitabile.
Reprezentantii ANVOL amintesc ca, in 2020, Comisia Europeana a suspendat importurile din Chile deoarece testele de sanatate au dezvaluit „deficiente” in randul producatorilor de carne.
„Fermierii [din Chile] folosesc antibiotice si hormoni de crestere, produse interzise aici”, a declarat Nédéléc, adaugand ca este vorba de „concurenta neloiala”.
Mai mult, aspectele sociale pot explica si diferenta de competitivitate, avand in vedere ca „costurile fortei de munca sunt mult mai mici in Chile”, a adaugat el.
Pe de alta parte, crescatorii de ovine si bovine din Franta impartasesc aceleasi temeri ca si fermierii din sectorul avicol, afirmand ca fermele chiliene „nu vor respecta normele europene in materie de trasabilitate, de hrana pentru animale, de utilizare a medicamentelor veterinare, de utilizare a produselor fitosanitare si de bunastare a animalelor”.
Critici la adresa unui acord „istoric”
Potrivit Comisiei Europene noul acord-cadru avansat cu Chile ar fi un acord „istoric”, fiind „primul acord comercial al UE care include un capitol privind sistemele alimentare durabile” si care presupune o „cooperare la toate nivelurile lantului de aprovizionare cu alimente”, in special in ceea ce priveste „standardele de bunastare a animalelor, pesticidele si ingrasamintele”.
Insa, angajamentul Bruxelles-ului de a „elimina treptat antibioticele care favorizeaza cresterea”, interzise in UE, nu este deloc pe placul Federatiei crescatorilor de bovine din Franta, care considera ca „ar fi trebuit deja adoptata o masura europeana de reciprocitate obligatorie”.
Iar, Yann Nédéléc a declarat ca „este important de stiut ca, in prezent, bunastarea animalelor nu este acoperita de normele OMC [Organizatia Mondiala a Comertului]” si in opinia sa, exista putine sanse de a vedea vreo schimbare.
De asemenea, Federatia Nationala a Sindicatelor Fermierilor din Franta considera ca aceste angajamente ale Bruxelles-ului sunt „apa de ploaie”, reprezentand doar niste „ambitii” si „initiative irealizabile”.
Europarlamentarul Marie-Pierre Vedrenne, membru al Comisiei pentru comert international (INTA), a declarat ca aceste critici din partea sectorului agricol francez, sunt putin prea dure.
„Nu exista produse finite care, in intregul lant de productie, sa nu respecte standardele europene”, a afirmat ea pentru EURACTIV Franta.
„Nu putem elimina agricultura din acordurile comerciale, ne aflam pe o piata globala”, chiar daca „exista probleme de compatibilitate cu normele OMC”, a adaugat Vedrenne.
Declaratiile europarlamentarului se bazeaza pe noile capitole „dezvoltare durabila”, mai ambitioase din punct de vedere ecologic, care includ sanctiuni in cazul nerespectarii normelor impuse. Insa, aceste capitole ar trebui sa se refere mai intai la acordul cu Noua Zeelanda, inainte de a deveni un standard comun pentru toate acordurile comerciale, inclusiv pentru acordul UE-Chile.
Metoda de ratificare
Decuplarea componentelor economice si ecologice de restul acordului a permis ca acesta sa poata fi ratificat doar la nivelul UE, iar ratificarea acordului UE-Chile, prin evitarea implicarii parlamentelor nationale, a ridicat o alta serie de nemultumiri.
FNSEA considera ca este vorba de „o negare a democratiei”, care urmareste sa mascheze „efectele daunatoare asupra agriculturii si zonelor rurale”, iar FNB adauga „Comisia a revenit asupra angajamentului pe care si l-a asumat pe aceasta tema in fata Consiliului”.
Acest lucru inseamna ca acordul mai are nevoie doar de aprobarea Parlamentului European si a Consiliului, precum si a Congresului si Senatului chilian.
Sursa: Euractiv
