Anul acesta, în decurs de numai câteva săptămâni, prețul cerealelor s-a prăbușit, iar fermierii au cerut intervenția APIA, pentru a prelua recoltele, astfel încât să nu rămână cu buzunarele goale. Totuși, sumele pe care le-ar fi obținut agricultorii ar fi fost mai mici în această situație, decât dacă și-ar fi vândut grânele pe piața liberă, în condițiile în care prețul de intervenție la grâu stabilit de Comisia Europeană este de 101,31 euro/tonă.

Președintele APIA, domnul Gheorghe Benu, ne-a oferit un interviu în care ne explică modul de funcționare al mecanismului de intervenție pe piață, precum și cum s-au plătit subvențiile și renta agricolă.

ȘtiriAgricole: Anul acesta recolta a fost bogată, iar prețurile au scăzut, fermierii solicitând intervenția APIA pe piață. Cum funcționează mecanismul de intervenție și ce poate face APIA în situații de acest tip?

Gheorghe Benu: În vederea stabilizării piețelor, organizarea comună a UE cuprinde și un mecanism de acțiune care presupune introducerea unui preț de intervenție pentru anumite produse, în vederea achiziționării acestora sau a depozitării private prin organismele de intervenție atunci când condițiile de piață sunt defavorabile. Scopul principal al măsurii de intervenție este de a sprijini piața și de a stopa scăderea prețului pe piața internă a UE. Intervenția se declanșează în cazul în care prețul pe piața internă scade sub prețul de intervenție stabilit la nivel comunitar prin regulament.

Intervenția pe piață cuprinde două linii de acțiune. Primul constă în intervenția publică, care se referă la cumpărarea de pe piață a produselor eligibile în anumite condiții care sunt stabilite prin regulament. Aceste condiții se referă la tipul produsului și condițiile de calitate pe care acesta trebuie să le îndeplinească, perioadele de intervenție pe piață și modul în care se decide declanșarea intervenției și limitele cantitative ale cumpărărilor de pe piața europeană.
Prețul plătit pentru produsele achiziționate este prețul prețul de intervenție, care se aplică în cazul cumpărării la preț fix, și o valoare care nu poate depăși prețul de intervenție, în cazul în care cumpărarea se face în urma unei licitații. Astfel, pentru ca o ofertă să fie validă în cadrul licitației deschise de Comisia Europeană, ofertantul de produse poate solicita un preț mai mic sau cel mult egal cu prețul de intervenție, iar Comisia Europeană acceptă toate ofertele care ajung până la un anumit preț stabilit în cadrul licitației, preț care însă nu poate depăși prețul de intervenție.

Având în vedere datele statistice deținute de MADR, se constată că, în pofida unei producții ridicate și a scăderii prețului produselor agricole pe piață, totuși prețul produselor eligibile, chiar dacă sunt în scădere, nu au scăzut niciun moment sub valoarea de 120 de euro/tonă. În aceste condiții, deținătorul de cereale preferă să vândă pe piața liberă, deoarece obține un preț mai bun decât cel oferit de Comisia Europeană, întrucât prețul de intervenție pentru o tonă de grâu, în condițiile îndeplinirii criteriilor de calitate stipulate în legislația comunitară este de 101,31 euro/tonă.

Mai mult decât atât, în conformitate cu regulamentele europene, intervenția publică este deschisă doar pentru grâu, însă Comisia poate decide, în anumite condiții de piață, deschiderea intervenției și pentru cereale ca grâu dur, orz, porumb și sorg.

Cealaltă formă de intervenție pe piață se referă la ajutorul pentru depozitarea privată a produselor eligibile. Aceasta are scopul de a sprijini deținătorii de produse să le depoziteze pe perioade clar determinate.astfel, în cazul în care prețul pieței scade sub anumite valori stabilite prin regulamentele europene, Comisia poate decide acordarea unui ajutor în vederea depozitării private a produselor în vederea vânzării ulterioare, în condiții de piață mai favorabile.

Acest ajutor este de două tipuri. Primul tip se referă la ajutorul obligatoriu, care se acordă automat, pentru unt, atunci când sunt îndeplinite condițiile de calitate. Al doilea tip se referă la ajutorul facultativ, care se acordă numai în anumite condiții de piață, pentru produsele zahăr alb, ulei de măsline, carne proaspătă sau congelată de bovine adulte, carne de porc, carne de oaie și de capră.

ȘtiriAgricole: Anul acesta s-a reușit plata în avans a subvențiilor. La ce sumă și număr de beneficiari s-a ajuns la 10 noiembrie 2013?

Gheorghe Benu: Plata în avans este o măsură pe care APIA a aluat-o încă din 2009, menită să vină în sprijinul fermierilor, prin asigurarea sumelor necesare efectuării lucrărilor de toamnă. În ce privește schema de plată unică pe suprafață, în perioada 16 octombrie-10 noiembrie, s-a plătit în avans suma de peste 530 de milioane de euro, pentru 997.553 de fermieri care au depus cereri de plată în Campania 2013. În ceea ce privește măsurile de dezvoltare rurală finanțate prin FEADR, AXA II, anul acesta APIA a plătit pentru prima dată un avans din sumele cuvenite la plată. Astfel, începând din 5 octombrie și până la 10 noiembrie s-a plătit în avans suma de peste 269,22 milioane de euro pentru aproape 700 de mii de fermieri.

ȘtiriAgricole: Câți fermieri au solicitat adeverințe pentru credite în contul subvențiilor pe care urmau să le încaseze? Din ce domenii și zone ale țării provin cu preponderență? Care sunt cele mai active din punctul de vedere al numărului de solicitări pentru eliberarea de adeverințe formulate către APIA? Dar al creditelor acordate?

Gheorghe Benu: Pentru a veni în sprijinul fermierilor, APIA a încheiat convenții de lucru tripartite cu cele mai importante bănci comerciale din România, precum și cu Fondul de Garantare a Creditului Rural și Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM. Prin aceste convenții, părțile se angajează să faciliteze accesul fermierilor la credite. APIA a eliberat un număr de 11.185 de adeverințe cu o valoare de 554.801.613 lei.

Pentru Măsura 215 – Plăți pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bunăstării păsărilor, au fost eliberate 260 de adeverințe, a căror sumă este de peste 40 de milioane de euro, în timp ce pentru Măsura 215 – Plăți pentru realizarea angajamentelor asumate voluntar în favoarea bunăstării porcinelor au fost eliberate 252 de adeverințe în valoare de peste 36,7 milioane de euro.

Pentru beneficiarii plăților naționale directe complementare în sectorul zootehnic la speciile ovine au fost eliberate 8.855 de adeverințe în valoare de peste 67 de milioane de lei, iar pentru speciile de caprine au fost eliberate 3.334 de adeverințe în valoare de peste 8,88 milioane de lei.

Cele mai active bănci, din punctul de vedere al numărului de solicitări pentru eliberarea de adeverințe și a creditelor acordate, sunt CEC Bank, BRD, Banca Transilvania, Procredit Bank, Intesa Sanpaolo, Raiffeisen Bank, Banca Carpatica, Bancpost, Unicredit și OTP.

ȘtiriAgricole: Beneficiarii rentei agricole se plâng că banii sunt puțini și vin greu. Ce măsuri ar putea implementa APIA pentru a stimula proprietarii să își dea terenurile în arendă pentru a încasa și renta?

Gheorghe Benu: Renta viageră agricolă se acordă persoanelor care au dobândit calitatea de rentier până la data de 31.12.2009 conform art. 19 din Legea 247/2005 și reprezintă suma de bani plătită rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile agricole extravilane aflate în proprietatea sa ori încheie acord cu investitorul.

În acest an, APIA a acordat către fermieri suma de 62,5 milioane de lei pentru 58.559 de fermieri din cei 71.349 pentru care s-au vizat carnetele. Ca urmare, apreciem că APIA a depus toate eforturile necesare pentru stimularea acestor fermieri, astfel încât să poată asigura menținerea în bune condiții a terenurilor agricole din România și să stimuleze utilizarea lor, în vederea creșteri producției agricole.

 

Acest articol este proprietatea exclusivă a www.stiriagricole.ro şi este protejat de Legea drepturilor de autor. Orice preluare integrală sau parţială a conţinutului se poate face doar cu acordul scris al proprietarului și citarea sursei, respectiv www.stiriagricole.ro.

Share on Facebook