Infiintat in 2009, Grupul de Actiune Locala Tara Oltului, care cuprinde 10 comune din judetele Sibiu si Valcea, a reusit sa atraga pana in prezent fonduri europene in valoare de 2,5 milioane de euro.
Parteneriatul GAL Tara Oltului este un grup format in baza abordarii LEADER (Liaison Entre Actions de Développement de l’Économie Rurale – legaturi intre actiuni de dezvoltare economica rurala), de jos in sus, prin participarea „actorilor” locali la dezvoltarea teritoriilor pe care activeaza.
Teritoriul GAL este situat in regiunea de dezvoltare Centru a Romaniei, intre crestele muntilor Fagaras si raul Olt, un spatiu omogen, rural, cu aspect de amfiteatru natural, brazdat de numeroase cursuri de apa si cu o densitate a populatiei de 18,95 loc/km², scrie Reteaua Nationala de Dezvoltare Rurala (RNDR).
Altitudinile la care se situeaza pornesc de la 300 de metri si trec pe alocuri de 2 500 de metri, in aceasta zona aflandu-se cele mai inalte varfuri montane de pe teritoriul tarii.
Activitatile economice preponderente aici apartin de sectorul primar: cresterea animalelor si agricultura. Sunt crescute bovine, ovine, caprine, porcine si pasari, in ferme sau in gospodarii, piscicultura fiind in curs de dezvoltare. Terenurile arabile reprezinta 18,12% din suprafata totala a teritoriului GAL Tara Oltului. Culturile se fac in ferme de subzistenta, ca urmare a gradului ridicat de faramitare a terenurilor. Se lucreaza mai ales pasuni si fanete (35,30%), se exploateaza paduri (32,83%), restul activitatilor constand in cultivarea cartofilor, porumbului si plantelor furajere.
In concordanta cu obiectivele si cu cele cinci prioritati ale strategiei grupului (resurse umane, agricultura, cultura-traditii, turism si mediu), actiunile planificate au combinat, pana la sfarsitul anului 2014, obiectivele axelor 1 si 3 ale PNDR 2007-2013.
In consecinta, activitatea GAL a fost centrata pe doua directii principale: dezvoltarea teritoriului din punct de vedere economic, social si cultural, prin promovarea de proiecte finantate din alocarile disponibile prin PNDR-Axa LEADER, si organizarea de evenimente de promovare, informare si animare a teritoriului.
In ceea ce priveste prima directie stabilita, conform contractului de finantare semnat de GAL Tara Oltului in 10 aprilie 2013, pentru dezvoltarea teritoriului au fost alocate 2 550 000 de euro. Pana la sfarsitul anului 2014, la nivelul GAL au fost contractate 60 de proiecte, distribuite pe cinci masuri: Masura 112 (opt proiecte), Masura 141 (19), Masura 312 (sapte), Masura 313 (10) si Masura 322 (16). De sume considerabile au dispus Masurile 121 si 123. Cu toate acestea, dupa patru apeluri de selectie lansate, nu s-a prezentat niciun posibil beneficiar, astfel incat suma alocata acestora prin strategia de dezvoltare a fost repartizata catre alte masuri, in urma deciziei Consiliului Director.
Unul dintre proiectele de succes, implementate prin GAL Tara Oltului, este cel al beneficiarului Daniel Limbasan, din comuna Racovita, judetul Sibiu. Fermierul a reusit sa acceseze fonduri europene prin Masura 141 – „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta”.
La momentul depunerii cererii de finantare, solicitantul acestui proiect detinea un grajd (arendat) compus dintr-o sura si un sopron (120 m²) si 14 porci din rasa Mangalita, rezultand astfel o dimensiune economica a exploatatiei de 2,144 UDE (0 UDE la activitatea vegetala si 1,144 UDE din activitatea zootehnica). Prin proiect, el si-a propus imbunatatirea si cresterea competitivitatii exploatatiei prin perfectionarea managementului acesteia.
Actiunile intreprinse in cadrul proiectului duc la atingerea obiectivului general (marirea competitivitatii) si a scopului specific (cresterea volumului productiei comercializate), dar si la pregatirea terenurilor numai cu ingrasaminte naturale, pentru a asigura protectia mediului. Ele vizeaza intinerirea si cresterea numarului de porci, imbunatatirea competitivitatii si a veniturilor, aplicarea tehnologiilor de ultima ora (pentru asigurarea necesarului furajer al animalelor) si valorificarea pe piata a produselor vegetale si animale de calitate superioara. In anul trei de implementare se va ajunge la 5,686 UDE (0,5 UDE din activitatea vegetala si 5,186 UDE din activitatea zootehnica), prin arendarea unui hectar de teren pentru cultivarea cartofilor si porumbului pentru hranirea animalelor si prin cresterea numarului de suine.
De asemenea, productia comercializata va fi mai mare cu cel putin 20%, prin vanzarea a 38 de porci si a 100 de kilograme de porumb (din totalul de 8 000 de kilograme). Din fonduri proprii, beneficiarul s-a angajat sa amenajeze pentru suine boxe comune, dotate cu spatii de odihna si pentru evacuarea dejectiilor si prevazute cu un sistem de furajare si adapare automat.
Buna practica a acestui proiect este data chiar de rasa de porci care este reprodusa in cadrul exploatatiei din comuna sibiana Racovita: Mangalita (sau „porcul cu parul cret”, cum mai este denumit popular) este una dintre cele mai vechi rase de porci din Europa. Rasa a fost intalnita prima oara in Ungaria, la inceputul secolului al XIX-lea, prin incrucisarea porcilor locali din rasele Bakonyi si Szalontai cu mistreti, de unde si aspectul ei primitiv.
Noua rasa rezultata, avand par mare, cret si aspru, a devenit apoi preferata nobilimii, datorita carnii marmorate si deosebit de gustoase. Cu toate acestea, dupa 1990, romanii au renuntat sa mai creasca porci de Mangalita, dat fiind faptul ca sunt o rasa mai pretentioasa. In plus, au cam 60-70% grasime, spre deosebire de alte rase, unde raportul este inversat, grasimea ajungand doar la 30-40%.
David-Daniel Limbasan a decis totusi sa continue cu cresterea porcilor de Mangalita, convins fiind, printre altele, de faptul ca acizii grasi nesaturati din carnea acestora ajunge la 70%, un procent comparabil cu cel intalnit in uleiul de masline sau in carnea de somon.
Grupurile de actiune locala (GAL) pot obtine pana la 20.000 de euro pentru dezvoltare locala daca depun proiecte pe submasura 19.1 „Sprijin pregatitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala”, din Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, sprijinul nerambursabil fiind de 100% din valoarea proiectului.
