Schema de ajutor de minimis, prin care crescătorii de bovine și de ovine, pot primi bani pentru a cumpăra animale de rasă specializată a fost modificată.

Principalele schimbări se referă la prelungirea termenului de depunere a cererilor de finanțare. Astfel, beneficiarii pot depune cererile până pe 10 noiembrie. Detalii despre schema de ajutor de minimis pentru achiziţionarea de către producătorii agricoli de berbeci de reproducție din rase specializate și de juninci din rase specializate” puteți afla AICI.

De asemenea, lista care cuprinde rasele ce pot fi achiziționate a fost completată cu rasa karakul.

„A fost o modificare de dată și introducerea unei noi rase de ovine. Este vorba de o rasă care este pe cale de diminuare a efectivelor, considerându-se că se poate îmbunătăți genetica. Este vorba de karakul. Este un program-pilot (…) ca atare vedem ce trebuie corectat sau îmbunătățit. Poate anumite rase care au fost aclimatizate trebuie schimbate (…) Nu ne-am propus să revoluționăm acum ci să oferim condițiile optime ca producătorii să se poată exprima corect în piață și să aibă un certificat care să dovedească originea, să fie înscriși într-un registru al animalelor de rasă, să aibă un registru al exploatației, deoarece contribuabilul te întreabă la ce au fost folosite subvențiile. Noi sperăm ca, prin sectorul zootehnic, să transformăm materia primă din sectorul vegetal, adică grâul să nu mai fie vândut ca atare, ci să fie procesat. Făina să fie vândută, iar tărâțele să fie folosite ca hrană pentru animale. Este normal să procesezi materia primă și să vinzi lapte sau carne și să vindem direct grâu, porumb sau floarea soarelui”, a declarat Daniel Dumitru Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în cadrul conferinţei cu tema „Ferma de familie hrăneşte lumea, protejând planeta”, organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.

În acest sens, Ministerul Agriculturii vizează continuarea investițiilor în cercetare.

„Avem discuții cu cei de la ASAS (Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, n.r.), acum suntem pe cale să semnăm un protocol cu consorțiul universităților agricole, pentru că, fără cercetare, nu putem avansa. Acești pași vor oferi predictibilitate. Vă dau un exemplu. Dacă mâine nu găsim grăsuni pe care să îi introducem în fermele noastre, adică porcii de 25 de kilograme, în Olanda sau Germania, ce facem? Închidem fermele de îngrășare din România? Pe de altă parte, noi am deschis anul acesta măsura  121 tocmai pentru fermele de reproducție, fie că vorbim de puiul de o zi, grăsunul sau vițele, în special pentru carne, care au avut punctaj suplimentar. Avem obligația să investim în tot ce este adaptat în România, în toate sectoarele. Eu tratez cu mare atenție ceea ce se întâmplă în apicultură, pentru că este semnul de sănătate a ceea ce se întâmplă în sectorul vegetal. Dacă avem albinele românești, adaptate, avem un semnal foarte clar că sistemul funcționează. Dacă importăm din alte state albine și acestea dispar, ne întrebăm ce se întâmplă”, a subliniat Dumitru Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

De altfel, stațiunile de cercetare și universitățile agricole vor putea obține fonduri prin noul Program Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020. Mai multe date în acest sens puteți afla AICI.

Share on Facebook