Ce sunt bordurile de plante si ce beneficii pot aduce

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

Bordurile de plante sunt fasii, cu latimea de 15-35 de centimetri, compuse din flori sau plante aromatice de acelasi tip, sadite in randuri longitudinale, fie pentru delimitarea unor zone de cultura dintr-o gradina, fie pentru delimitarea unor parcele de teren.

Orice bordura de plante prietenoasa cu polenizatorii este benefica, insa, este important sa intelegem ce puncte forte aduc plantele alese pentru acest scop, noteaza Ebony Murrell, ecologist pentru protectia culturilor la Land Institute din Salina, Kansas.

Institutul Land, care lucreaza la dezvoltarea sistemelor de cultura perene din 1983, a finalizat recent un proiect de cercetare care a comparat patru culturi perene de bordura si a evaluat performanta acestora in polenizare, acoperire a solului pentru prevenirea eroziunii si furaje alternative pentru animale.

Citeste si: Fuzarioza, boala care distruge culturile de grau, ar putea fi eliminata definitiv

Murrell si Jessica Butters, asistent in departamentul de entomologie de la Universitatea de Stat din Kansas, au vrut sa exploreze diferentele dintre plantele perene folosite pentru realizarea bordurilor de plante. Acestia au comparat, de asemenea, plantele mai traditionale, cum ar fi lucerna.

Institutul Land este cel mai bine cunoscut pentru eforturile sale de dezvoltare a graului peren, iar una dintre plantele de testare semanate a aratat o productie puternica de biomasa si o rezistenta mixta la buruieni, insa nu a performat la atragerea de polenizatori, au spus Murrell si Butters. De asemenea, a avut cea mai scazuta proteina bruta dintre plantele analizate.

Supranumita Silflower este o floare a soarelui perena, care este dezvoltata ca o potentiala cultura de seminte oleaginoase, la Institutul Land. Este extrem de rezistenta la seceta si are radacini puternice care pot patrunde in solurile argiloase grele.

Planta cupa, care prezinta flori galbene pe o tulpina inalta, este deja cultivata in Germania pentru productia de furaje si biocombustibili, a spus Murrell. Se dezvolta mai tarziu decat floarea de matase si, de asemenea, ramane verde mai mult timp. Creste viguros si produce o biomasa considerabila, ceea ce ii permite sa suprime buruienile, a adaugat ea.

Ambele plante s-au dovedit populare in randul polenizatorilor.

Parcela de control a fost un amestec cu noua plante, care includea salvia albastra si floarea soarelui Maximillion. A avut cel mai lung sezon de inflorire dintre toate testele, a spus Murrell.

„In ceea ce priveste potentialul pentru polenizatori, s-a descurcat destul de bine si produce o cantitate suficienta de nutret daca ai vrea sa-l recoltezi pentru furaj”, a spus ea.

In ceea ce priveste calitatea furajelor, proteina bruta era cea mai mare in lucerna, dar planta-cupa si floarea de matase aveau, de asemenea, o digestibilitate ridicata si o valoare alimentara ridicata.

„Toate plantele au stabilit si au furnizat o biomasa buna de-a lungul timpului.

Leguminoasele ofera, de asemenea, o sursa naturala de fertilizare cu azot a solului.

Din cauza duratei scurte a studiului, cercetatorii nu au reusit sa traga concluzii definitive cu privire la cat timp ar dura aceste diferite plantari perene.

„Planta de matase si cupa pot trai peste un deceniu. Sunt plante foarte longevive”, a remarcat Murrell.

Ea a presupus ca intreaga capacitate a lor de a rezista presiunii buruienilor, totusi, s-ar putea estompa in timp.

Festivalul anual Prairie, unde cercetatorii Land Institute discuta despre munca lor si gazduiesc tururi ale domeniilor lor de cercetare, a fost anulat anul acesta pentru a doua oara consecutiv din cauza pandemiei. Dar proiectele inedite in derulare au continuat si capteaza in continuare imaginatia unui public interesat de productia de alimente mai durabila si mai putin consumatoare de energie.

Temele majore de cercetare la institut includ dezvoltarea sorgului si orezului peren, in plus fata de grau si leguminoase, si intensificarea ecologica prin culturi intercalate.

Organizatia nonprofit a lansat recent o noua initiativa care va reuni 50 de cercetatori de pe sase continente pentru a promova sistemele agricole perene.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE