Anul agricol 2022/2023 sta sub semnul hazardului, daca nu se va tine cont de mediul foarte volatil. Agricultura autohtona depinde in viitor de cerere si oferta, de logistica, de mediul politic, dar si de vreme, considera presedintele Asociatiei Fermierilor din Romania, Daniel Botanoiu.
„Daca in general anii agricoli erau caracterizati de o cursivitate generata de predictibilitate in ceea ce priveste volumul recoltei, nivelul stabil al costurilor logistice si conditiile meteorologice la nivel local, anul agricol 2022/2023 sta sub semnul hazardului, daca nu se va tine cont de mediul extrem de volatil.
Factorii de care depinde agricultura autohtona in perioada urmatoare sunt: cererea si oferta, vremea, mediul politic si logistica.
In anul agricol 2022 – 2023, cererea si oferta vor balansa negativ in dreptul ofertei.
Citeste si: Anghel(ANPC), avertizare privind produsele alimentare, in aceasta perioada: acordati o atentie sporita
Nevoia de materie prima din zonele cu risc ridicat in asigurarea hranei va creste din motive demografice si, intr-un context in care potentialul de productie interna nu se va corela cu necesarul de consum, efectele inflatiei se vor resimti accentuat.
Tendinta inflationista a costurilor de infiintare a unei culturi ramane de actualitate, ceea ce inseamna ca volatilitatea guverneaza si acest capitol din planul de afacere al unei exploatatii”, a declarat pentru AGERPRES presedintele AFR.
In opinia sa, costul tot mai ridicat al ingrasamintelor va face ca preturile alimentelor sa continue sa creasca in forta si in 2023. Uniunea Europeana produce mai multe produse agricole decat consuma, insa acest lucru nu a izolat regiunea de impactul scumpirii alimentelor la nivel mondial.
Preturile alimentelor din zona euro au urcat cu 7,5% in acest an, un maxim istoric, iar strategii „nu mai dispun de luxul” de a nu lua in considerare inflatia alimentara, din moment ce „preturile alimentelor sunt atat de vizibile si influenteaza foarte mult psihologia oamenilor”, sustine Botanoiu.
„In timp ce investitiile in sisteme de irigatii si implementarea unei strategii coerente la nivel national se lasa asteptate, consumatorul de rand plateste pretul. Mai exact, preturile la alimente continua sa creasca dincolo de un nivel considerat deja foarte ridicat”, a subliniat seful AFR.
Totodata, Botanoiu mentioneaza ca situatia este foarte delicata inclusiv la nivelul zonei euro, unde Eurostat estimeaza ca inflatia anuala va fi in crestere, iar un avans al preturilor la nivelul zonei euro va duce, „aproape sigur”, la cresterea lor si in alte tari europene, printre care si Romania.
In paralel, deficitul comercial creste, pe fondul unor importuri tot mai mari, insa 2023 poate fi „anul in care vom incepe sa facem pasi decisivi in directia buna odata cu implementarea noului Plan National Strategic”.
„Nu stiu cum vom raspunde, la nivel national si nu numai, la propunerile Comisiei Europene legate de: reducerea consumului de pesticide, relatia cu marea distributie (lanturile de mari magazine), emisiile industriale si renaturarea zonelor agricole de interes ecologic.
O legislatie complicata care loveste din ce in ce mai mult in fermierul roman care se descurca din ce in ce mai greu”, a punctat el.
Analizand anul agricol 2021/2022, presedintele Asociatiei Fermierilor din Romania a subliniat ca sectorul a fost perturbat serios de explozia preturilor la ingrasaminte, cauzata de criza europeana a energiei, toate aceste costuri reflectandu-se asupra intregului lant alimentar si, intr-un final, si in cosul zilnic al consumatorului, care deconteaza deja numeroase scumpiri ale alimentelor.
Agricultura a fost puternic afectata de cresterea pretului ingrasamintelor pe baza de azot, care s-a majorat de la 900 lei/tona in 2020 la peste 4.000 lei/tona in 2021, iar la toate acestea se adauga si o crestere a pretului la gazele naturale cu 40%, a energiei electrice cu 19% si a motorinei cu 21%.
„De acest scenariu nu au fost evitati nici macar fermierii cu state vechi. Exista multi fermieri care au decis ca, in acest context al scumpirilor necontrolate la ingrasaminte, sa reduca cantitatea pe care o utilizau.
Insa aceasta nu este deloc o solutie, mai ales daca-ti doresti o evolutie ascendenta si constanta a business-ului.
Simpla reducere a utilizarii ingrasamintelor nu este un parametru de urmat: pamantul vrea sa produca, iar ca sa produci, trebuie sa cheltuiesti.
In acest fel, cheia problemelor actuale poate fi rezumata intr-o singura fraza: productie mai mare inseamna cheltuieli mai mari”, explica Daniel Botanoiu.
In Romania exista cateva bazine unde „legumicultura este la loc de cinste”, din pacate nu prea exista posibilitati pentru prelucrarea productiei la fata locului, desi investitia nu este impovaratoare si s-ar recupera rapid, dar nici macar nu exista depozite pentru legume in vecinatate.
„Nu suntem in stare sa adunam de multe ori cantitatile pe care le cere un magazin sau altul, pentru ca asocierea este inca un concept considerat comunist.
„Desi altii castiga enorm de pe urma cooperatiei, mai bine fiecare cu saracia lui, cu toate ca si in acest caz am dubii pentru ca, puteti verifica, indiferent de ce spun unii, zonele unde se cultiva legume nu sunt deloc sarace.
Si nici oamenii de acolo”, mentioneaza el.
Botanoiu afirma ca asigurarea consumului intern de alimente nu este o problema „astazi”, chiar daca anul acesta au fost pierderi insemnate de productie din cauza secetei, deoarece deficitul de marfa romaneasca este acoperit din piata comuna sau state terte, insa cu costuri mult mai mari.
„Daca nu avem marfa romaneasca aceasta vine din piata comuna sau state terte insa cu costuri mult mai mari decat daca producatorii romani ar fi stimulati mai intens sa produca si sa echilibreze astfel balanta comerciala cu produse agroalimentare care astazi a ajuns la un deficit record al ultimilor ani”, spune reprezentantul agricultorilor.
Potrivit sursei citate, economia globala se confrunta, de doi ani incoace, cu o serie de evenimente fara precedent in istoria recenta – pandemia, care a blocat lanturile de aprovizionare, urmata de criza materiilor prime si a produselor energetice si conflictul militar din Ucraina.
Masurile luate de guvernele lumii si de organismele financiare internationale in toata aceasta perioada au fost pe masura provocarilor, dar, asa cum se anticipa inca de la primele valuri de stimulente financiare eliberate pentru a sustine economiile afectate de pandemie, acestea au avut si un impact mai putin fast – inflatia generalizata.
„Romania are capacitati de productie care ar putea asigura, in intregime, necesarul de alimente al populatiei.
Astfel, cel mai important element al industriei alimentare este existenta materiei prime din care sunt produse alimentele, lucru vizibil in cazul de fata prin numarul de companii care activeaza in sectorul productiei agricole (productia vegetala si productia animaliera).
Tara noastra dispune de un potential agricol generos si are capabilitatea sa produca un volum de alimente care depaseste necesarul de hrana la nivel national.
Tocmai de aceea trebuie sa folosim acest avantaj pentru a asigura atat necesarul de alimente pentru populatie, dar si ca resursa importanta pentru o dezvoltare economica durabila.
Din punctul de vedere al suportabilitatii preturilor aplicate la clientii finali, Guvernul Romaniei a adoptat un cadru legislativ avand drept scop plafonarea si compensarea preturilor finale pentru anumite categorii de consumatori finali de energie electrica si de gaze naturale, astfel incat acestea sa nu creeze dezechilibre majore intre nevoia de consum si puterea de cumparare”, a punctat Botanoiu.
Acesta considera ca masurile luate pana acum in Romania pentru combaterea inflatiei au vizat plafonarea preturilor la electricitate si gaze naturale, dar a fost vehiculata intens si ideea reducerii TVA, fie doar pentru gaze si electricitate, la 5%, fie cota generala, fie pentru alimente (scadere sau chiar eliminare).
„Scaderea TVA la alimente de la 24% la 9%, operata in 2015, s-a transmis in preturi in proportie de 80%, intr-un moment in care toate tarile europene se confruntau cu inflatie negativa.
In prezent, cu presiuni inflationiste interne si externe, este greu de presupus ca reducerea TVA s-ar reflecta la fel de mult in preturi.
Asadar, efectul reducerii TVA ar fi resimtit doar in oarecare masura si temporar de catre consumatori, in timp ce comerciantii si-ar putea acoperi astfel o parte din costurile suplimentare generate de scumpirea utilitatilor, daca nu transfera reducerea de TVA in scaderea preturilor.
Totodata, o astfel de decizie ar stimula prea putin economia locala, dat fiind ca balanta comerciala a Romaniei este de multa vreme deficitara, inclusiv in cazul produselor agroalimentare”, spune seful AFR.
Pe langa reducerea TVA, printre masurile fiscale de combatere a inflatiei vehiculate in ultimele luni se mai numara scaderea accizelor la carburanti (la care s-a renuntat pe fondul discutiilor cu Comisia Europeana) si reducerea contributiilor sociale.
Dintre acestea, cea din urma pare a avea impactul cel mai previzibil, dat fiind ca efectul asupra veniturilor platitorilor de contributii ar fi imediat si masurabil.
Avand in vedere ca atat contributia la sanatate (CASS) cat si cea la pensie (CAS) sunt in sarcina angajatului, suma exacta cu care creste venitul net va putea fi calculata imediat ce se cunoaste procentul cu care se reduce contributia, afirma Botanoiu.
„Ca o consecinta directa, scade presiunea pe angajatori, care pot astfel analiza infiintarea de noi locuri de munca.
Povara fiscala pe munca, una dintre cele mai mari din UE, reprezinta de multa vreme un factor descurajant pentru investitii in Romania.
In tara noastra, salariile sunt taxate cu aproximativ 43% din venitul brut, in timp ce in Bulgaria taxele ajung la 35%, in Croatia si Polonia la 39%.
Masurile pentru mentinerea si atragerea fortei de munca sunt cu atat mai importante in aceasta perioada in care populatia apta de munca scade constant, iar necesarul este in crestere accelerata, daca ne raportam doar la implementarea proiectelor cu fonduri europene, in special cele prevazute in Planul National de Redresare si Rezilienta.
In acelasi timp, este adevarat ca si reducerea taxelor pe munca ar avea impact asupra bugetului dar, in acest caz, exista perspectiva recuperarii sumelor din cresterea numarului de locuri de munca (contributii sociale si impozit pe venit, taxe pe profit din dezvoltarea afacerilor, taxe pe consum din cresterea productiei interne etc.)”, explica presedintele asociatiei agricole.
Pe de alta parte, seful AFR sustine ca la nivel macro avem nevoie de masuri de sprijin hotarate din partea administratiei, pentru ca vorbim despre investitii considerabile aproape imposibil de asumat de catre o entitate economica sau alta indiferent de marime, fiind necesare demararea unor masuri care sustin investitiile in irigatii ale organizatiilor de utilizatori de apa.
„In acelasi sens, avem nevoie de instrumente pentru asigurarea la seceta.
Trebuie sa luam in calcul solutii precum inseminarea norilor pentru ploaie pentru zonele cu deficit de precipitatii”, a mai transmis presedintele Asociatiei Fermierilor din Romania (AFR), Daniel Botanoiu.
