Botanoiu (AFR): recoltele bune din acest an nu ajuta economia. Majoritatea merge la export

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

Recoltele bune obtinute de Romania in acest an nu vor sustine foarte mult economia, in conditiile in care cea mai mare parte a productiei va merge la export.

In acest fel, bugetul de stat pierde miliarde de euro, a precizat Daniel Botanoiu, presedintele Asociatiei Fermierilor din Romania si fost secretar de stat in Ministerul Agriculturii.

“Productia agricola a Romaniei la cereale a crescut de patru ori de la aderarea la Uniunea Europeana si pana in prezent.

Recoltele bune din acest an agricol vor aduce la bugetul statului roman venituri directe din taxe de peste un miliard de euro.

Aici este vorba doar de sumele rezultate direct, din achitarea taxelor pe productie, taxele pe materiile prime.

Insa, aceste materii sustin industria alimentara si alte industrii conexe care genereaza taxe din forta de munca, taxe de mediu, impozite pe profituri.

Bugetul public al Romaniei pierde alte miliarde de euro din faptul ca mari cantitati sunt exportate ca materie prima.

Daca s-ar folosi in zootehnie jumatate din graul si porumbul exportat, numarul de animale s-ar dubla, iar deficitul comercial s-ar diminua”, a precizat Daniel Botanoiu intr-o declaratie pentru AGERPRES privind bilantul anului agricol 2021.

Acesta afirma ca in statisticile Uniunii Europene si ale Comisariatului pentru Agricultura din cadrul Comisiei Europene productia de cereale a Romaniei pentru 2021 este estimata la 28 de milioane de tone, insa meritul pentru toate aceste productii revine in principal fermierilor.

“La aceasta productie buna s-a adaugat si cresterea preturilor materiilor prime, insa in paralel cu aceasta au crescut si preturile inputurilor.

Nu trebuie uitat faptul ca pretul ingrasamintelor pe baza de azot au crescut de la 900 lei/tona in 2020 la peste 4.000 lei/tona in 2021.

Citeste si: Fonduri europene 2022 – bani pentru investitiile in exploatatii agricole

Din pacate, recoltele nu vor ajuta insa foarte mult economia autohtona, pentru ca mare parte din materia prima agricola este exportata.

Se asteapta ca din Romania sa se exporte pana la mijlocul anului viitor 5,5 milioane de tone de grau, din care 4,5 milioane de tone ar putea fi exportate in state din afara Uniunii Europene, in special in statele africane sau arabe, 4 milioane de tone de porumb, peste 2 milioane de tone de floarea soarelui si 1,5 milioane de tone de orz”, a mentionat el.

In ceea ce priveste eficienta programelor derulate in 2021 de Ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) pentru sprijinirea fermierilor, presedintele AFR subliniaza ca lipsa de comunicare si dialog a conducerii MADR cu producatorii, procesatorii, cu lantul intreg de la productie pana la consumator a facut ca toate “documentele” emise sa fie ineficiente.

“Programele au lipsit cu desavarsire.

Concret, lipsa programelor care sa duca la adaugare de valoare produselor procesate duce la pierderea a peste 2,5 miliarde de euro numai in cazul florii soarelui (diferenta de pret dintre vanzarea unei tone de materie prima si a unei tone de ulei) fara a lua in calcul veniturile provenite din zona de industrie conexa: de procesare, activitatea furnizorilor de produse necesare procesarii, activitatea producatorilor de mase plastice, logistica si distributia uleiurilor, distributia si suportul acordat industriei carnii prin vanzarea de srot etc.

In trecut au existat programe pentru stabilizarea productiei materiei prime, dar in ultimii doi ani trebuiau mai multi bani alocati pentru procesare, depozitare, cresterea puterii producatorilor in lantul alimentar”, atrage atentia seful organizatiei fermierilor.

In opinia sa, ar fi nevoie de politici publice, acceptate de decidentii politici, care sa sprijine cresterea valorii adaugate in agricultura prin stimularea depozitarii si procesarii materiilor prime agricole, realizata concomitent cu investitii de modernizare a infrastructurii principale a sistemelor hidroameliorative, care sa permita cresterea competitivitatii afacerilor agricole romanesti si diminuarea deficitului balantei comerciale.

“Materiile prime ar trebui sa nu mai fie exportate, pentru ca practic se exporta subventiile, ele sa ramana pe piata interna si sa acopere necesarul de consum al romanilor.

Ar trebui insa exportate produsele procesate, intrucat aceste produse finite sunt mai scumpe si deci purtatoare de taxe mai mari decat materia prima.

Cu 4 milioane de tone de grau si porumb, care reprezinta jumatate din cantitatea ce merge la export, Romania ar putea hrani alte patru milioane de bovine.

Astfel, Romania si-ar putea imbunatati balanta comerciala negativa cand vine vorba de comertul cu produse lactate sau carne de vita.

Conform comunicatelor Institutului de Statistica, deficitul comercial legat de produse lactate si carne de vita este la aproximativ 600 de milioane de euro”, spune presedintele Asociatiei Fermierilor din Romania.

Potrivit lui Botanoiu, cea mai mare problema existenta in prezent in sector reprezinta “raspunsul la acest trinom ‘piata-asociere-finantare’.

“In afara unui raspuns concret cred ca vom ramane in starea actuala mult si bine. In plus, cred ca daca vom continua cu executii bugetare de doar 43% ale Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare in anul in care fermierii aveau asteptari mari cu privire la sistemul de irigatii-desecare-drenaj-corectarea eroziunii solului, atunci clar ca ne meritam soarta.

Dureros, insa acesta este adevarul. Avem asteptari mari de la noul ministru, dupa cei doi ani de dezastru din timpul managementului domnului Oros (fostul ministru al Agriculturii, Adrian Oros n.r), deoarece este, inainte de toate, un om care iubeste producatorii indiferent de sectorul in care isi desfasoara activitatea, este harnic si perseverent”, afirma Daniel Botanoiu.

In acest context, Asociatia Fermierilor din Romania (AFR) propune, in primul rand, renegocierea Planului National de Redresare si Rezilienta (PNRR), sustinand ca ar fi interesant de facut acest lucru in ceea ce priveste sectorul agricol “care nu a primit nici macar un cent”.

“Ajuta pe cineva cu ceva faptul ca ministrul Oros a facut prost planul sau ca ministrul Ghinea (Cristian Ghinea, fostul ministrul al Investitiilor si Proiectelor Eeuropene n.r) nu a stiut sa argumenteze nevoia de irigatii a Romaniei?”, se intreaba Botanoiu.

Alte propuneri ale AFR pentru sprijinirea fermierilor vizeaza punerea in functiune a programelor de reproductie, a programelor din horticultura, a celor din zona montana, acordarea la timp a platilor si la un nivel care sa garanteze veniturile producatorilor si sustinerea lor fata de cresterea preturilor la ingrasaminte, energie, gaze, motorina, inputurilor in general.

Seful AFR propune discutii cu fermierii, pe activitati, zone si regiuni astfel incat Programul National Strategic sa fie complet si sa satisfaca dorintele celor din sectorul agroalimentar, alaturi de investitii in infrastructura de depozitare, precum si dezvoltarea si modernizarea unitatilor de procesare si sprijin pentru producatori, in vederea pastrarii in tara a materiei prime.

De asemenea, forta de munca trebuie sa reprezinte o preocupare inclusiv pentru cresterea productivitatii economice.

In opinia sa, este necesar un program de sustinere a puterii de cumparare a populatiei pentru perioada post criza coronavirus, dar si investitii in modernizarea, restructurarea si cresterea competitivitatii fermelor.

Nu in ultimul rand, fermierii vor sprijin pentru cooperare in vederea integrarii pe lantul agroalimentar si pentru industria alimentara, cresterea competitivitatii sectorului legume-fructe, programe pentru instalarea tinerilor fermieri, gestionarea riscurilor la nivel de ferma, investitii in infrastructura de irigatii precum si plati compensatorii pentru angajamente in materie de mediu-clima si ecoscheme.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE