„Puterea stă în unire!” – această frază, pe care am auzit-o de atâtea ori, este poate cea care rezumă cheia succesului de care se bucură o mână de fermieri români, mari și mici, care au reușit să pună bazele unor asociații puternice.

În multe zone ale țării, amintirea muncii la „Colectivă” blochează orice încercare de asociere a micilor producători. În Ardeal însă cooperativele agricole devin parteneri ai supermarketurilor. Unul dintre exemplele asupra cărora ne vom opri astăzi este cel al Cooperativei Agricole Someș Arieș, formată din 64 de fermieri, care livrează 40.000 litri de lapte zilnic şi fac afaceri de jumătate de milion de euro pe lună. Fermierii au în plan comercializarea brânzei de Năsal la prețuri mai mici, după ce au reușit, uniți în asociație, să concesioneze fabrica de brânzeturi de la Țaga, unde se produce celebra brânză de Năsal. Pasul următor este cumpărarea unității.

Înființată în urmă cu cinci ani, Cooperativa Agricolă Someș Arieș a devenit și un partener de discuții al oficialilor, iar părerile membrilor săi se fac auzite la nivel înalt.

Acest exemplu este edificator, mai ales dacă ținem cont că de la 1 aprilie 2015 vor fi eliminate cotele de lapte la nivel European, iar micii fermieri riscă să fie eliminați de pe piață, deoarece, spun reprezentanții lor, multinaționalele care le procesează laptele vor apela masiv la importuri.

În schimb, uniți în asociații, micii fermieri ar mai avea o șansă deoarece ar putea să livreze constant cantități mari de lapte și chiar să dezvolte centre de procesare.

Profit din legume

Un alt exemplu este cel al Cooperativei Agricole Lunca Someșului Mic, care reunește 16 producători din comunele Jucu și Apahida din județul Cluj, dintre care doar 10 fac livrări în prezent. Înființată în luna martie a anului 2012, asociația a livrat marfă în valoare de peste 60.000 de euro către un supermarket, în perioada august-decembrie 2013.

Ca urmare a forței câștigate prin asociere, fermierii din Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic au crescut suprafața cultivată, de la circa 30 de hectare în 2013, la aproximativ 70 în 2014, ceea ce le permite să livreze săptămânal 30 de tone de legume, în valoare de 30-40.000 de lei. Totodată, ca asociați, ardelenii au pus mână de la mână și au construit un centru de preluare și depozitare a mărfii, cu o capacitate de 80 de tone, unde legumele sunt ținute la rece înainte de ambalare și vânzare.

„Toată lumea vrea ca dintr-o mână de varză să își ia Mercedes, dar nu se poate. Trebuie să faci producție pe suprafețe mari, mecanizat. Dacă ai clienți, crești automat suprafața cultivată. Dar, ca să ai clienți, toate produsele trebuie să fie calitatea întâi, să arate bine, să nu fie lovite și să fie curate, ambalate frumos și, mai ales proaspete”, explică, simplu, rețeta succesului, Sorin Bob, președintele Cooperativei.

Pentru a-și putea vinde mai ușor produsele către marii retaileri, agricultorii par să aibă o șansă mai mare împreună, decât separat. Hortifruct, organizaţie din care fac parte șapte producători de fructe și legume (Leoser, Berser, Laeder International, Frank 93 Prod, Ostrovit, Lio Agro Com și Ilser Oltenia) a luat această decizie în 2007 dintr-un interes comun: să poată comercializa mai ușor produsele atât pe piaţa locală, cât și pe cea internaţională, potrivit datelor publicate de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală.

Împreună, cei șapte producători din sudul ţării cumulează sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2.000 de hectare de podgorii și 500 de hectare de livezi, la care se adaugă diverse culturi de câmp. În 2012, agricultorii au produs și comercializat aproximativ 36.000 de tone de legume în valoare de 37 milioane de euro, în 2013 au înregistrat o creștere a vânzărilor cu aproape 10%.

Aproape jumătate din producţie este reprezentată de castraveţi și roșii. În privinţa fructelor, Hortifruct furnizează pentru piaţa autohtonă și cea internaţională 10.000 de tone de caise, piersici, cireșe, prune și pepeni verzi și 15.000 de tone de struguri de masă.

Avantajele unui grup de producători sunt multiple. În primul rând, o cantitate mai mare de produse venite din partea unei singure entităţi agricole este mult mai atractivă pentrumarile lanţuri demagazine. În al doilea rând, costurile pentru utilaje și produse de îngrijire sunt mai ușor de suportat, iar puterea de negociere a preţului este mai mare.

Folosind-se de aceste avantaje, producătorii Hortifruct au reușit să-și exporte produsele în Austria, Bulgaria, Cehia, Germania, Ungaria, Polonia și Slovacia, exporturile reprezentând aproximativ 35% din producţia totală, iar restul este destinat pieţei interne.

Au fost și momente de cumpănă pentru grupul de producători. Unul dintre acestea a fost în 2011, când epidemia de E.coli le-a cauzat pierderi de aproximativ nouă milioane de euro. Pentru a primi despăgubiri pentru pierderile suferite, producătorii trebuie să fie membri ai unei organizaţii recunoscute conform legislaţiei europene, trebuie să prezinte dovezi privind cantitatea produsă și cea vândută și să ţină evidenţa pierderilor. Pentru că erau deja coagulaţi, le-a fost mai ușor nu doar să suporte pierderile, ci să întocmească și documentele pentru despăgubiri. Creșterea preţului la gigacalorie a fost și ea un factor de destabilizare.

Nișa merelor de Reghin

Hortifruct nu e singurul grup de producători din România. Tot în sectorul de fructe este activă și Hortipomicola Reghin, cooperativă fondată în 2009. Membrii grupului deţin în total 378 hectare de plantaţii pomicole în judeţul Mureș și în împrejurimi. Produc și comercializează anual opt soiuri de mere. Formată din trei producători (firmele Esab,Heliantus și Sucmeron) și câteva persoane fizice, cooperativa Hortipomicola produce și comercializează fructe și sucuri naturale pentru marii retaileri, dar este și unul dintre furnizorii de mere pentru programul de fructe în școli.

În 2010, împreună, producătorii membri ai cooperativei au putut să demareze modernizarea depozitului și montarea unei instalaţii performante de păstrare a fructelor pe tot parcursul anului. Astfel, au putut păstra mai mult și mai bine întreaga cantitate de mere produse, fără să piardă din calitatea produselor.

Modelul european

„Am fost de curând în Austria, unde cea mai mare cooperativă are 5.000 de membri. Există cooperative cu 200 de membri care pot scoate de pe piață orice producător individual”, a declarat recent secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, George Turtoi.

Oficialul MADR a mai precizat că i-a întrebat pe austrieci cum de reușesc să aibă asociații funcționale. Aceștia i-au răspuns că fermierii de azi au „moștenit” asociațiile de la străbunici.

Astfel, păstrând tradiția, fermierii din străinătate reușesc să facă afaceri de milioane de euro pe an. Cooperativa este un model de organizare a fermelor care constituie un pilon de dezvoltare pentru agriculturile mature din Occident. Fiecare din cele mai mari 50 de cooperative fac afaceri mai mari de 1,3 miliarde de euro anual. Cea mai mare cooperativă din UE ajunge la 16 miliarde de euro anual, iar în România liderul „C.A.P.“-urilor, CAI Curtici, are afaceri de numai 10 milioane de euro, în vreme ce toate cele 68 de cooperative cumulează afaceri de 200 de milioane de euro anual, potrivit datelor publicate de Ziarul Financiar.

În plus, fermierii care se asociază și integrează producția pot beneficia de fonduri europene nerambursabile de până la 90% din valoarea proiectului realizat prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020. Prin Măsura 9 Sprijin pentru înființarea grupurilor de producători se va acorda sprijin pentru înfiinţarea grupurilor de producători în scopul asigurării legăturii cu piaţa, îmbunătățirii şi adaptării producției atât la cerințele pieței (incluzând aspectele legate de caracterul cantitativ, calitativ și continuu al aprovizionării, și de siguranță alimentară), cât și la preferințele consumatorilor.

Sprijinul acordat prin Măsura 9 Sprijin pentru înființarea grupurilor de producători va contribui la crearea lanțurilor alimentare scurte şi este necesar din perspectiva deschiderii oportunităților de piață pentru fermieri prin promovarea și vânzarea în comun a produselor, aproape de sursa de producție. De asemenea, asocierea fermierilor din sectorul pomicol va conduce la creșterea competitivității sectorului și va facilita obținerea produselor cu valoare adăugată mare.

Avantajele grupurilor de producători:

  • au posibilitatea planificării producţiei membrilor, în funcţie de contractele încheiate de grup cu lanţurile de magazine;
  • pot să investească mai ușor în tehnologii moderne;
  • au la dispoziţie dotările necesare pentru sortarea, ambalarea și depozitarea produselor;
  • pot întocmi proiecte de finanţare pentru retehnologizare;
  • beneficiază de sprijin financiar pentru mărirea fondului operaţional destinat finanţării de programe operaţionale;
  • pot beneficia de ajutor financiar și credite speciale conform legislaţiei Uniunii Europene;
  • procurarea pentru membrii grupului de material săditor, pesticide se poate face la preţuri mai avantajoase;
  • au forţă mai mare în negocierea preţurilor pentru produsele membrilor.
Share on Facebook