La sfârșitul verii, preoții slujesc în amintirea Tăierii cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în popor și ca Sfântul Ioan de Toamnă, fiind însoțită de tradiții și superstiții.
Proorocul și Înainte-mergătorul și Botezătorul Ioan este una dintre figurile proeminente ale creștinismului și islamismului. Pe cel pe care Iisus l-a numit „cel mai mare dintre cei născuți dintre femei”, biserica îl cinstește ca pe cel mai mare dintre sfinți, fiindu-i dedicate trei mari sărbători.
În Evanghelia după Luca stă scris că Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în familia preotului Zaharia. Pe când arhiereul Zaharia slujea la Templu, îngerul Domnului i-a spus că ruga sa a fost ascultată. „El va fi pentru tine o pricină de bucurie și veselie, și mulți se vor bucura de nașterea lui, căci va fi mare înaintea Domnului. Nu va bea nici vin, nici băutură amețitoare, și se va umplea de Duhul Sfânt încă din pântecele maicii sale. El va întoarce pe mulți din fiii lui Israel la Domnul, Dumnezeul lor. Va merge înaintea lui Dumnezeu, în duhul și puterea lui Ilie, ca să întoarcă inimile părinților la copii, și pe cei neascultători la umblarea în înțelepciunea celor neprihăniți, ca să gătească Domnului un norod bine pregătit pentru El.(Lc1.14-17)”, i-a spus îngerul.
Zaharia și soția sa Elisabeta, descendenți din familii de preoți, așteptau de multă vreme un prunc. Când îngerul l-a vestit, lui Zaharia nu i-a venit să creadă, iar îngerul l-a pedepsit, luându-i graiul, până în ziua nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, din făgăduința Arhanghelului Gavriil. Biserica cinstește Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul pe 24 iunie.
Sfinții părinți scriu că Sfântul Ioan Botezătorul „din pântece era îmbrăcat cu sfințenie și avea în sine sălășluită curăția”, că a iubit înțelepciunea, nu s-a îngrijit de hrană, ci, „depărtat de toată amestecătura și vorba omenească”, a locuit în pustie ca în cer, trăind mai mult cu animalele decât cu oamenii.
Sfântul Ioan Botezătorul și-a atras ura regelui Irod, care trăia în păcat cu soția fratelui său, Filip. „Nu-ți este iertat a ține pe femeia lui Filip, fratele tău”, îi striga Proorocul. Regele l-a aruncat în temniță. Apropiindu-se ziua de naștere a lui Irod, Irodiada a uneltit cu fiica sa. Aceasta i-a cerut regelui un cadou ca să danseze în fața lui, iar Irod a promis că îi va da orice. Atunci, fata a cerut capul Sfântului Ioan Botezătorul, așa cum o învățase mama ei.
Iar Irod, scriu sfinții părinți, i-a ascultat cererea: „numaidecât a fost adus capul Proorocului pe tipsie și l-a dat acelei necurate și mult desfrânatei femei, încă sângele curgând. Și s-au făcut acesteia în cetatea Sevastiei ce este departe de Ierusalim cale de o zi”.
Despre ziua Tăierii cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul, se spune că nu este bine să se taie fructe și legume ce au formă rotundă sau alimente ce amintesc de sângele vărsat. Există în anumite zone și interdicții mai dure: pe 29 august nu se taie nimic, totul se rupe, nu se mănâncă din farfurie, castron sau de pe tavă.
În ziua Tăierii cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul se ține post, nu se mănâncă poamă roșie ori varză, usturoi, mere, nuci, pere, pepene, nici fiertură și nu se bea vin roșu. În unele zone ale țării, se mănâncă doar poamă albă. Oamenii împart mere, pere sau castraveți.
Tot în ziua de 29 august se face și pomenirea Cuvioasei Teodora, cea din Tesalonic, care era cu neamul din Egina.
