Azi, creștinii ortodocși celebrează Nașterea Sfântului Iona Botezătorul. În aceeași zi, din vremuri străvechi, se serbează Drăgaica sau Sânzienile.
În satele din Neamț, astăzi, în Ajunul Sânzienelor, fetele au de lucru. După ce deretică întreaga casă și-și ajută mamele la mâncare, în crucea amiezii, ele adună flori de sânziene. Buchetele galbene frumos mirositoare se împletesc, iar seara, după ce s-au scăldat, fetele le aruncă pe casă. Se zice că cea căreia îi va rămâne coronița pe casă se va căsători în acel an. În unele locuri se mai zice că, de coronița va cădea imediat ce a fost aruncată, e semn de nenoroc. Cununa se mai arunca și peste vite. Dacă nimerea o junincă, tânăra s-ar fi măritat cu unul de vârsta ei, iar dacă nimerea vreo vită bătrână, tot așa avea să-i fie și mirele.
„Bunica ne povestea de coronițe și de zâne în noaptea asta, cum zburau ielele prin pădure și că nu era bine să umbli noaptea afară din casă, căci era cu ghinion să vezi ielele. Acestea sunt foarte răzbunătoare și bunica ne înfricoșa, spunându-ne că ne iau mințile dacă le vedem”, povestește tanti Anica, care a crescut în satul Bahna, din județul Neamț.
Tot de la ea am aflat că în ajuns de Sânziene și în ziua de sărbătoare se adună atât aceste flori, cât și altele de leac. Demult, fetele din satele Moldovei se adunau în ziua de Drăgaică și o alegeau pe cea mai frumoasă dintre ele, pe care o încununau cu flori de sânziene și spice de grâu și o împodobeau cu năframe și o purtau pe ogoare ca să fie rodul bogat. Drăgaica nu avea voie să se mărite timp de trei ani de la primirea cununii.
Flăcăii pun o floare galbenă la fereastră, pe care noaptea Sânzienele vor lăsa un semn care va spune ceva despre cea ursita lui. Dacă trei ani la rând nu vine nici un semn, flăcăul nu are o ursită, scrie Agerpres.
În mai multe zone ale judeţului Bistriţa-Năsăud, în ajunul sărbătorii de Sânziene, spre seara, copiii aduna florile galbene de Sânziene şi le pun pe la porţile caselor, câte una pentru fiecare membru al familiei. Se spune ca cel a cărui sânziana va fi vestejită a doua zi va muri înaintea celorlalţi.
După lăsarea întunericului, în noaptea de 23 spre 24 iunie, se aprind focuri. În Maramures, în zona Borşei, copii, flăcăi şi bărbati se adună pe dealuri şi aprind făclii pe care le învârt ca să ardă cât mai tare şi să sara scântei. Se întrec în învârtitul făcliilor până după miezul nopţii, până ce făcliile au ars aproape de tot.
