Administrația Națională ”Apele Române” celebrează astăzi, 2 februarie, Ziua Mondială a Zonelor Umede.

Tema din acest an, “Zonele umede şi Agricultura”, atrage atenţia asupra unui alt rol al acestor zone, şi anume, acela de infrastructură naturală ce susţine agricultura. Zonele umede, considerate până nu demult drept pământuri sterile din punct de vedere agricol, aduc de fapt soluri fertile şi apă de bună calitate agriculturii. Cu noile metode de cultură agricolă, zonele umede pot deveni productive, asigurând hrana oamenilor.

Din anul 1991, România a desemnat 19 zone umede de importanţă internaţională sau situri Ramsar, cu o suprafață totală de 1.158.448 hectare după cum urmează:

  • 1991: Delta Dunării;
  • 2001: Insula Mică a Brăilei;
  • 2006: Complexul Piscicol Dumbrăviţa, Lacul Techirghiol, Lunca Mureşului;
  • 2011: Parcul Natural Comana, Parcul Natural Porţile de Fier, Tinovul Poiana Stampei;
  • 2012: Bistreţ, Iezerul Călăraşi, Confluenţa Olt-Dunăre, Suhaia;
  • 2013: Blahniţa, Braţul Borcea, Calafat-Ciuperceni-Dunăre, Canaralele de la Hârşova,
  • Ostroavele Dunării-Bugeac-Iortmac, Confluenţa Jiu-Dunăre, Dunărea Veche-Braţul Măcin, iar Bistreţ, Suhaia şi Iezerul Călăraşi sunt situri Ramsar transfrontaliere, managementul lor realizându-se prin colaborarea autorităţilor în domeniu din România şi Bulgaria.

În ceea ce priveşte statutul de protecţie şi conservare al acestora, datorită diversităţii biologice şi pe baza criteriilor ştiinţifice, siturile Ramsar din România au fost desemnate atât parcuri naturale, rezervaţii naturale, situri Natura 2000 sau rezervaţii ale biosferei.

Dintre toate zonele umede desemnate în România, Lacul Techirghiol este singura zonă unde Administrația Națională ”Apele Române” prin Administrația Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral este partener la custodia ariei naturale protejate, participând la activităţile de protecţie şi management ale zonei umede.

ZONELE UMEDE sunt definite ca fiind întinderile de bălţi, mlaştini, turbării, delte, estuare, ape permanente sau temporare, naturale sau artificiale, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusiv întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri.

Ziua de 2 februarie reprezintă data când a fost semnată la Ramsar, în Iran,  Convenţia Ramsar (denumită şi Convenţia asupra Zonelor Umede de Importanţă Internaţională) în anul 1971. Celebrarea ei anuală are ca scop sensiblizarea opiniei publice cu privire la importanţa şi valoarea zonelor umede.  În anul 1991, România a aderat la Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, aprobată prin Legea nr. 5/1991 pentru ratificarea Convenţiei asupra zonelor umede de importanţă internatională.

Zonele umede reprezintă habitate unde apa are rol esenţial. Aceste zone sunt stabilite pe baza rolului lor din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, ţinând seama de importanţa lor pentru păsările acvatice în toate anotimpurile anului. Rolul lor este multiplu în: controlul inundaţiilor, aprovizionarea stratului subteran de apă, retenţia nutrienţilor şi sedimentelor, purificarea apei, atenuarea schimbărilor climatice.

LACUL TECHIRGHIOL – Situat lângă litoralul Mării Negre, datorită structurii sale cu baraje şi apă dulce în partea vestică, salmastră la mijloc şi sărată in est, Lacul Techirghiol oferă condiţii diverse pentru flora şi fauna specifică zonei Dobrogei. Habitatele de coastă şi zone umede sunt importante locuri de adăpost şi reproducere pentru multe specii de păsări, în special raţe şi gâşte sălbatice pentru care au fost implementate măsuri de management specifice prin intermediul proiectului LIFE Natura „Îmbunătăţirea condiţiilor de iernat pentru Branta ruficollis la Lacul Techirghiol” al cărui beneficiar a fost Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea-Litoral. Totodată, Activităţile de protecţie a Lacului Techirghiol au debutat cu mult înainte ca acesta să fie declarat arie naturală protejată. Măsuri efective de protejare a Lacului Techirghiol s-au impus încă din anul 1972, cand irigaţiile în exces au determinat un accentuat proces de îndulcire a apei lacului, cu influenţe negative asupra ecosistemului acvatic. Aceste prime măsuri sunt reprezentate de realizarea lucrărilor în cadrul proiectului de investiţii „Protecţia şi îmbunătăţirea Lacului Techirghiol” derulat de ABA Dobrogea-Litoral.

Administraţia  Națională „Apele Române” anunţă începerea activităţilor de consultare a  publicului în ceea ce privește principalele probleme de gospodărire a apelor. Informaţiile conţinute în acest document reprezintă cea mai recentă evaluare a presiunilor şi a impactului acestora asupra mediului acvatic, progresele înregistrate în atingerea obiectivelor pentru anul 2021 şi identifică  problemele importante privind gospodărirea apelor care încă afectează în mod direct sau indirect starea apelor de suprafaţă şi subterane. Mai exact, este vorba despre probleme semnificative privind: poluarea apelor cu substanţe organice, poluarea apelor cu nutrienţi, poluarea apelor cu substanţe periculoase, precum şi alterările hidromorfologice ale stării apelor produse de construcțiile/lucrările situate pe ape sau în proximitatea apelor.

Acest document a fost publicat pe site-ul ANAR, precum și site-urilor celor 11 Administrații Bazinale de Ape (unitățile sale din subordine), la rubrica ”Consultarea publicului”. Aici sunt puse la dispoziţie şi materiale ajutătoare precum: îndrumar pentru consultarea publică, calendar şi programul pentru activităţile planificate, precum şi un document referitor la problemele importante din bazinul hidrografic internaţional al Dunării. Publicul poate să consulte documentul şi poate transmite observațiile și comentariile sale, prin email, la adresele de contact identificate pe site-urile instituțiilor. Prin acest proces de consultare, se urmăreşte informarea, consultarea și participarea celor interesați, inclusiv a utilizatorilor de apă, precum și a publicului larg. Comentariile şi observaţiile publicului vor sta la baza îmbunătăţirii documentulul, atât în procesul de identificare corectă a principalelor probleme, precum și a măsurilor care sunt necesare a fi întreprinse. Procesul de consultare a publicului va dura până la data de 22 iunie 2014.

Procesul de consultare și participare a publicului  reprezintă un pas important în vederea pregătirii și realizării celui de-al doilea plan de management ale bazinelor hidrografice/spațiilor hidrografice din România, plan care va acoperi cele mai importante probleme privind gospodărirea apelor, inclusiv stabilirea programelor de măsuri pentru reducerea poluării apelor cu substanțe organice, nutrienți și substanțe periculoase pentru următorii 6 ani. De asemenea, vor fi stabilite programele de măsuri în vederea reducerii efectelor alterărilor hidromorfologice. Totodată, acest document va conține, conform cerințelor stipulate prin Directiva Cadru Apă, fundamentarea măsurilor necesare, acţiunile, soluţiile sau lucrările care vor sta la bază pentru îndeplinirea obiectivelor de mediu aferente anului 2021. Totodată, vor fi identificate presiunile antropice importante, precum şi impactul activităţilor umane asupra stării apelor de suprafaţă şi subterane.

Al doilea Plan de Management al Bazinelor Hidrografice (2015-2021) se va finaliza în decembrie 2015 şi se va publica pe website-ul Administrației Naționale ”Apele Române”. De menţionat este faptul că, primul Plan Național de Management a fost publicat în anul 2009 şi a fost supus procedurii de Evaluare Strategică de Mediu (SEA) şi procedurii de obţinere a avizului de mediu, în vederea aprobării acestuia prin Hotărâre de Guvern (HG nr.80/2011).

Share on Facebook