Prin limitarea considerabila a posibilitaţilor de utilizare a terenului agricol, din cauza condiţiilor de clima, a pantelor şi a substratului geologic, zona montana este considerata defavorizata si beneficiaza de alocari distincte din PNDR.

Acest areal este fragil din punct de vedere ecologic, antrenand eforturi mari, restricţii in exercitarea unor activitaţi economice şi in utilizarea terenurilor, implicand o creştere a costurilor tuturor activitaţilor şi lucrarilor. Toate aceste aspecte le confera producatorilor agricoli un drept la diferenţa şi compensare. Astfel, zonele de munte trebuie sa beneficieze de o politica specifica, definita conform principiilor dezvoltarii durabile, care asigura necesitaţile prezentului fara a compromite şansele generaţiilor viitoare.

In acest scop, a fost elaborata Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Zonei Montane (2014-2020), care urmareşte reducerea dezechilibrului intre regiunile favorizate şi cele montane defavorizate, marcate de constrangeri naturale permanente. Cresterea competitivitatii economice, a atractivitatii zonei montane si stabilizarea populatiei, ameliorarea calitaţii factorilor de mediu şi conservarea biodiversitaţii, precum si pastrarea si valorificarea resurselor culturale reprezinta obiectivele majore cuprinse in strategie. Potrivit acestui document, pe lista obiectivelor specifice se numara cresterea veniturilor fermierilor si sporirea gradului de instruire si informare a lor in vederea dezvoltarii de activitaţi specifice si facilitarea accesului produselor acestora pe piata.

Prin aplicarea acestei strategii, se doreste mentinerea populatiei tinere in zonele montane, incurajarea diversificarii activitatilor economice, revitalizarea turismului montan pe principiile turismului durabil (prin modernizarea infrastructurii specifice si cresterea calitatii serviciilor, in vederea dezvoltarii si promovarii potentialului natural si cultural din zona montana) si modernizarea infrastructurii de transport si pentru serviciile de baza. Aceasta strategie este in acord cu politicile si programele de la nivel european, iar noua perioada de programare pune accentul pe zonele montane. Astfel, exista o gama larga de planuri si masuri specifice de sustinere a fermierilor din aceste zone.

In noua PAC apar elemente noi, care vizeaza fermierul activ, recompensarea fermierilor pentru bunuri publice furnizate pentru societate, masuri de mentinere a peisajului si biodiversitaţii, atenuarea schimbarilor climatice si securitatea alimentara. Acestea vor fi implementate prin plati „verzi”, obligatii privind eco-condiţionalitatea, masuri de agromediu-climatice si alte masuri de dezvoltare rurala. De asemenea, se are in vedere sprijinirea organizatiilor de producatori prin consolidarea competentelor acestora si acordarea de sprijin pentru cooperare.

Un alt element important al noii PAC este dezvoltarea de cunostinte si inovare prin extinderea sistemului de consiliere agricola, formarea si dezvoltarea afacerilor, plati ecologice, creşterea suportului pentru transferul de cunostinte si inovare si noul PEI-AGRI – Parteneriatul european pentru inovare privind productivitatea si durabilitatea agriculturii. Totodata, se pune accent pe managementul riscului, prin masuri si instrumente specifice si suport pentru asigurari si fondurile mutuale. Politicile si programele propuse vizeaza sprijinirea fermierilor din UE pentru a pastra vitalitatea zonelor montane.

„Ca organizaţie am atras şi implementat o serie de proiecte menite sa susţina activitatea rural-montana din Carpaţii Romaniei. In opinia FAMD, in ultimii 25 de ani nu a fost promovata o politica destul de coerenta care sa vizeze dezvoltarea Carpaţilor romaneşti. In acest sens, alaturi de alte organizaţii din ţara, cum sunt Forumul Montan din Romania, Federaţia Agricultorilor Ecologişti din Romania, Agrom-Ro si Heifer Project, am contribuit la conceperea unui subprogram tematic pentru zona montana, menit sa satisfaca nevoile populaţiei de la munte de asa maniera incat sa putem opri sau macar sa incetinim depopularea zonelor montane, corectand astfel consecinţele socio-economice şi de mediu pe care aceasta le atrage”, spune Ioan Agapi, director al Federatiei Agricultorilor de Munte „Dorna”.

Zonele de munte se diferentiaza de alte regiuni defavorizate prin factorii restrictivi naturali (altitudine, clima, pante, fertilitate scazuta a solului, perioade mai scurte de vegetatie, izolare fata de caile de comunicatie si pietele de desfacere), care nu pot fi modificati, si cei socioeconomici structurali (imbatranirea populatiei active, tendinta de exod a tineretului, ocupatii restrictive, distante mari fata de centrele decizionale si administrative, infrastructura insuficienta). Tinerii sunt tentati sa paraseasca muntele in cautarea unor conditii de viata mai bune si venituri mai mari, obtinute cu eforturi mai reduse, in mediul urban sau in alte tari.

Chiar daca multe zone rurale au devenit din ce in ce mai influentate de factori externi agriculturii, ele raman motorul economiei rurale in majoritatea Europei. Vitalitatea si potentialul multor zone raman strans legate de existenta unui sector agricol competitiv si dinamic, atractiv pentru tinerii fermieri. Acest fapt este specific zonelor predominant rurale, unde sectorul primar reprezinta in jur de 5% din valoarea adaugata si 16% din totalul persoanelor ocupate, si este caracteristic noilor state membre, unde este importanta consolidarea recentelor cresteri a productivitatii si atingerea intregului potential agricol.

In plus, agricultura joaca un rol important in zonele rurale prin generarea de activitati economice suplimentare, in special prin legaturi stranse cu procesarea, turismul si comertul. In multe regiuni, in special in noile state membre, agricultura este atat coloana vertebrala a economiei rurale, cat si piatra de temelie a traditiilor locale si identitatii sociale.

Astfel, strategia de crestere a ocuparii prin  stimularea cererii de forta de munca Orizont 2020 stabileste urmatoarele directii de actiune:

  1. Extinderea si facilitarea accesului tinerilor la activitatile economice non-agricole;
  2. Continuarea acordarii de facilitati pentru investitori de catre consiliile locale;
  3. Crearea unor nuclee institutionale favorabile stimularii cererii de forta de munca (pe langa consiliile locale sa fie infiintate structuri de monitorizare a tinerilor care acceseaza fonduri europene, in cadrul carora pot participa reprezentanti ai mediului de afaceri si persoane cu experienta in organizarea si gestiunea fiscala a intreprinderilor) si a unui centru de consiliere si ajutor in cariera si viata profesionala pentru oamenii din mediul rural (unde acestia se vor putea informa periodic in legatura cu oportunitatile de ocupare, nevoile si cerintele de pe piata muncii si vor primi consiliere pentru propriile nevoi de dezvoltare);
  4. Dezvoltarea unui program de informare, consiliere si motivare pentru gasirea unui loc de munca pentru femeile din mediul rural, ocupate in agricultura de subzistenta.

Mentinerea tinerilor in zona montana este un obiectiv important, datorita tendintei din ultima perioada de reducere a natalitatii, dar si cresterii migratiei. Se are in vedere pregatirea profesionala si ajustarea programei scolilor profesionale in acord cu cerintele pietei muncii din zona montana. In contextul sporirii gradului de informare in randul fermierilor si al incurajarii dezvoltarii de activitati specifice, trebuie avute in vedere o serie de  masuri privind formarea profesionala si dezvoltarea de servicii de consultanta si consiliere specifice nevoilor acestora, prin crearea Camerelor Agricole si modificarea curriculei astfel incat sa fie adaptata agriculturii montane. De aceeasi sustinere trebuie sa se bucure tinerii din zonele montane care vor sa inceapa o afacere.

De asemenea, avand in vedere ca agentii economici existenti in zona montana defavorizata dispun in mica masura de conditiile necesare pentru a oferi o pregatire practica, se va urmari sprijinirea unitatilor de invatamant din zona montana defavorizata, in vederea infiintarii de ferme didactice care sa serveasca in egala masura pregatirii elevilor si formarii continue a resurselor  umane necesare, oferind, in acelasi timp, un model de abordare integrata a valorificarii resurselor, din perspectiva conceptelor de pluriactivitate si dezvoltare durabila.

Pentru mentinerea tinerilor in zonele rurale, in cadrul Anexei memorandum „Orientari strategice nationale pentru dezvoltarea durabila a zonei montane defavorizate (2014-2020)”, sunt mentionate urmatoarele directii:

  1. Sprijinirea tinerilor antreprenori din zona montana defavorizata pentru inceperea unei afaceri;
  2. Corelarea ofertei de pregatire prin invatamantul profesional si tehnic cu cererea de pe piata muncii si nevoile specifice de dezvoltare durabila a zonei montane defavorizate;
  3. Sprijinirea instalarii medicilor si cadrelor didactice tinere in mediul rural;
  4. Incurajarea instalarii tinerilor fermieri in zona montana defavorizata.

Cei mai multi dintre tinerii care vor sa inceapa o afacere cu fonduri europene s-au orientat catre zona montana si de deal, unde se pot infiinta ferme mici, iar prin noul program pot primi finantari pentru crearea de lanturi mici de magazine, in care sa fie comercializate produse traditionale, indiferent de zona, fapt menit sa-i motiveze si mai mult pe tineri sa ramana in acest sector economic.

Desi zonele montane pot genera profituri, iar prin intermediul PNDR s-au alocat sume consistente pentru sustinerea celor care vor sa dezvolte afaceri in aceste areale, numarul solicitantilor a fost destul de redus.

Sursa: RNDR

Share on Facebook