Astăzi, Administraţia Naţională „Apele Române” celebrează Ziua Mondială a Apei.
În cadrul unui eveniment dedicat, la care au participat oameni de știință, ingineri, profesori din domeniul hidrotehnic, specialiști din domeniul gospodăririi apelor și al hidroenergiei, precum și reprezentanți ai instituțiilor co-interesate, s-a vorbit despre strategiile care pot asigura utilizarea sustenabilă a resurselor de apă ale României. Evenimentul a avut ca invitați speciali pe domnul Ion Iliescu, precum și cei doi miniștri de resort, Doina Pană, ministru delegat Departamentul de Ape, Păduri și Piscicultură și Attila Korodi, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice. Acest eveniment are ca scop readucerea în atenția tuturor cetăţenilor a importanţei deosebite pe care o are apa în existenţa, conservarea şi dezvoltarea tuturor organismelor vii.
Attila Korodi, ministrul Mediului și Schimbărilor Climatice a subliniat necessitatea implicării comune a celor două ministere de resort, la nivel decizional, atât la nivelul gospodăririi apelor, cât și la nivelul schimbărilor climatice.
„Construcția microhidrocentralelor ar trebui continuată în parametrii de dezvoltare durabilă. Este bine să regândim modul de abordare, astfel încât ca resursa energetică care se poate extrage din resursa de apă să fie o soluție pozitivă și prietenoasă pentru mediu. Este bine că legislația referitoare la certificate verzi s-a modificat și este bine că ne poate da un răgaz”, a declarat Attila Korodi.
Ministrul Mediului a apreciat că ANAR este cel mai bun beneficiar al fondurilor europene în ceea ce privește managementul inundațiilor. Potrivit acestuia, a fost rezervat un buget consistent pentru tranșa următoare prin AXA 5 POS MEDIU, fonduri structurale pentru managementul eroziunii costiere și managementul inundațiilor.
„Una din soluţiile care şi-a dovedit eficienţa din punct de vedere tehnic şi financiar este realizarea unor noi acumulări complexe prin care să se facă regularizarea volumelor de apă între anii cu exces şi cei cu deficit de precipitaţii şi totodată să poate fi valorificat potenţialul energetic al apelor acumulate. Pentru realizarea unui management integrat, cooperarea între diferitele sectoare este esenţială pentru o dezvoltare adecvată a resurselor de apă. În cadrul acestei cooperări, trebuie să se aibă în vedere şi elemente de perspectivă cum sunt serviciile ecosistemelor acvatice, distribuţia beneficiilor apei, costuri şi riscuri. Din punctul nostru de vedere, aceste analize trebuie să se regăsească în Planul de management elaborat în conformitate cu Directiva Cadru pentru Apă. Această cooperare este cu atât mai necesară, cu cât cele mai importante acumulări din ţara noastră sunt acumulări complexe, care pe lângă energie, au un rol de apărare împotriva inundaţiilor, asigură apa pentru irigaţii şi, nu în ultimul rând, asigură alimentarea cu apă a populaţiei.”, Doina Pană, ministru- Departamentul de Ape, Păduri și Piscicultură.
În acest context, este necesară construirea unor strategii comune.
„Devine evidentă necesitatea identificării unor strategii comune cu implicare în cele două domenii de activitate, atât pentru valorificarea potenţialului hidroenergetic, cât şi pentru asigurarea atingerii şi menţinerii obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă. Concluzia este mai mult decât evidentă: apa şi energia au un impact esenţial şi semnificativ în asigurarea calităţii vieţii”, Vasile Pintilie, director general al Administrației Naționale „Apele Române”.
Anul 2014 abordează o temă de interes global „Apa şi Energia“, având în vedere că ambele sectoare sunt interdependente şi într-o strânsă conexiune: pentru producerea de energie este folosit potenţialul apei, iar pe de altă parte, aproximativ 8 % din producţia de energie mondială este utilizată pentru captarea, tratarea şi transportul apei către diferiţii consumatori.
La nivel mondial, cerinţa de apă şi de energie va creşte continuu în mod semnificativ în următoarele decenii, aspect care va conduce la mari provocări şi la exploatare intensivă a resurselor de apă în aproape toate regiunile lumii. Spre deosebire de tendința mondială, conform datelor Administraţiei Naţionale „Apele Române”, cerința de apă a scăzut la 7,48 mld mc. de apă, reprezentând mai puțin de jumătate față decât se înregistra cerința de apă în anul 1990, respectiv la 20,4 mld.mc. de apă. Începând cu anul 2001, cerinţa de apă s-a redus practic la jumătate, comparativ cu anul 1990. Cea mai dramatic scădere s-a înregistrat în industrie, de la 9,06 mld mc de apă la 4,91 mld mc de apă, cât este în 2013.
Energia asociată cursurilor de apă reprezintă o parte importantă din resursele mondiale de energie primară. În acest sens, hidroenergia este cea mai importantă sursă de energie regenerabilă utilizată în prezent. Energia generată anual de centralele hidroelectrice atinge 2,1 milioane de GWh, ceea ce reprezintă între 16 şi 18% din consumul de electricitate mondial.
„Evaluarea periodică a potenţialul hidroenergetic al cursurilor de apă este absolut necesară. Evident, inventarierea resurselor hidroenergetice se realizează prin efectuarea de studii pe fiecare curs de apă în parte, pe baza datelor fizico-geografice, tehnice şi economice, ţinând seama de condiţiile specifice ale regiunii respective”, Vasile Pintilie, director general ANAR.
În România, potenţialul teoretic de scurgere a fost evaluat la 90 TWh/an. Potenţialul teoretic liniar al cursurilor de apă a fost evaluat la 70 TWh/an. Potenţialul hidroenergetic tehnic amenajabil a fost estimat între 32 şi 36 TWh/an. Potenţialul hidroenergetic economic amenajabil a fost estimat între 23 şi 30 TWh/an.
Resursele de apă ale României sunt relativ sărace și neuniform distribuite în timp și spațiu. Acestea însumează teoretic cca. 134,6 mld mc, fiind constituite din apele de suprafață, respectiv râuri, lacuri, fluviul Dunărea, și ape subterane, din care resursa utilizabilă, potrivit gradului de amenajare a bazinelor hidrografice, este cca. 40 miliarde mc. Resursele de apă ocupă un loc important între celelalte resurse naturale, apa fiind cea mai larg răspăndită resursă de pe glob.
Repartiția resursei de apă în România este neuniformă. Zona montană asigură 65% din resursa de apă, în timp ce câmpiile și podișurile joase asigură doar 7% din resursă, ceea ce face ca zone întinse și importante, cum sunt Câmpia Română, Podișul Moldovei, Dobrogea să fie sărace în resurse de apă.
Gradul de amenajare al potenţialul hidroenergetic în ţara noastră este de cca 50% din resursa hidroenergetică a României (luând în considerare anul hidrologic mediu) şi acesta variază pe bazine hidrografice de la cca 30 % în bazinul hidrografic Someş la peste 85 % în bazinul hidrografic Olt.
Din cauza regimului variabil al resurselor de apă din România , o parte din aceste resurse se scurg în perioadele de viitură, pe când, în perioadele secetoase, debitele scurse scad la valori foarte mici. Pentru a mări resursele utilizabile, ANAR ia măsuri de regularizare a debitelor prin lacuri de acumulare care să rețină debitele excendentare în perioadele ploioase, pentru a le face disponibile în perioadele secetoase.
„În acest context, consider că se impune un management integrat la nivel de bazin hidrografic pentru stabilirea unui echilibru între cerinţele utilizatorilor de apă, inclusiv valorificarea potenţialului hidroenergetic, şi îndeplinirea obiectivelor directivelor europene, respectiv asigurarea atingerii şi menţinerii obiectivelor de mediu ale corpurilor de apă. În acelaşi timp, competiţia dintre utilizatorii de apă necesită o planificare optimă a exploatării resurselor de apă în vederea asigurării cerinţelor sociale, economice şi de mediu, care să considere cele mai bune tehnici şi practici disponibile”, Vasile Pintilie, director general ANAR.
Administrația are în vedere noi propuneri de amenajare a bazinelor hidrografice inclusiv prin realizarea de noi lacuri de acumulare – rezervoare de apă – cu scopul de a mări cantitatea de resursa de apă care poate fi utilizată de folosințe, inclusiv capacitățile de stocare a volumelor de apă la viituri. Schemele directoare de amenajare ale bazinelor hidrografice includ lucrările necesare pe termen scurt, mediu si lung, la care statul român va găsi treptat resursele financiare necesare pentru realizarea acestora.
