Romsilva alocă anual 170.000 de euro pentru întreţinerea celor 105 zimbri pe care îi deţine în trei zone din ţară, iar vânarea acestor animale este interzisă prin lege.

„Romsilva dezminte toate informaţiile apărute în ultimul timp, potrivit cărora extragerea animalelor bolnave se face cu arma. Niciodată nu s-a pus problema vânării zimbrului, pentru că este interzis prin Legea vânătorii 407. Nicidecum nu am avut şi nu avem în intenţie să facem acest lucru, cu toate că într-o împrejmuire poţi să o faci, dar pentru alte animale. Noi cheltuim anual peste 170.000 de euro pentru întreţinerea zimbrilor în bune condiţii, pentru hrană, pază şi îngrijitori pentru că ţinem la acest brand al Românei şi vrem să putem conserva această specie”, a declarat directorul general al RNP – Romsilva, Adam Crăciunescu, într-o conferinţă de presă, informează Agerpres.

Acesta a subliniat că Romsilva va realiza un studiu pentru extinderea ţarcului de la Bucşani, unde se află 50 de exemplare, în vederea conservării populaţiei de zimbri, dar şi o dezbatere publică în vederea găsirii celor mai bune soluţii pentru extragerea animalelor bolnave din habitatul în care trăiesc.

„Ne-am gândit să facem un studiu, să extindem ţarcul de la Bucşani (Dâmboviţa), să facem nişte poduri suspendate, astfel încât aceste animale să poate fi vizionate de turişti, mai ales în această zonă din apropierea Capitalei. Zimbrul este o specie care creşte în captivitate şi putem dota anumite grădini zoologice din ţară sau putem să facem unele schimburi cu Republica Moldova şi Polonia. Împrejmuirile făcute au fost pentru efective mai mici, iar la Bucşani s-au înmulţit foarte bine pentru că era un spaţiu mult mai larg. În aceste condiţii, populaţia care există este destul de mare pentru spaţiul pe care îl oferim. Zimbrul are nevoie de un habitat cu un areal mare, într-o zonă cât mai izolată, cu păduri întinse cum avea Moldova odată. De aici au apărut idei că Romsilva ar vrea să creeze un ţarc pentru a fi împuşcaţi zimbri”, a explicat Crăciunescu.

Romsilva deţine 105 zimbri în trei locaţii, în Haţeg 12 exemplare, în Bucşani – 50 şi 43 la Vânători (Neamţ) din care 11 sunt în libertate. Populaţia bolnavă din totalul efectivelor deţinute este estimată la 7-10% din total.

„Exemplarele bolnave sau bătrâne trebuie scoase din rezervaţie, iar metodele sunt diverse. În primul rând se face prin tranchilizare, dar numai cu avizul medicului veterinar. Nu avem o evidenţă clară a efectivelor bolnave, dar cred că este între 7-10% din total. Vrem să organizăm o dezbatere publică cu ONG-urile şi mass-media pentru a oferi soluţii viabile în vederea extragerii animalelor bolnave şi pentru conservarea specie”, a adăugat şeful Romsilva.

Pădurile Moldovei erau populate în urmă cu 300 de ani de un animal sălbatic – zimbrul, dar care a dispărut însă din fauna României la sfârşitul secolului al XVIII -lea şi abia după numeroase eforturi diplomatice, în anul 1958, această specie a fost reintrodusă în ţara noastră prin aducerea unei perechi de zimbri din Polonia, în parcul silvic de lângă Haţeg.

Timp de trei ani, până în anul 1961, au mai fost importate din Polonia, Cehoslovacia şi URSS alte câteva exemplare, colonizate la Haţeg, Târgu Neamţ, iar mai târziu şi la Piteşti, în pădurea Trivale. În 1968, în România, existau şapte exemplare de zimbri la Haţeg, două exemplare în Parcul Trivale-Piteşti şi patru exemplare la Gradina Zoologică din Bucureşti.

Aflat pe cale de dispariţie, zimbrul este ocrotit în rezervaţii naturale şi se încearcă reîntoarcerea acestuia în mediul lui natural. Din păcate, nu pot fi puse în libertate decât câteva exemplare odată, din cauza dificultăţilor de adaptare, iar acest lucru se face în România la rezervaţia naturală de la Vânători – Neamţ, unde au existat în 2013 două fătări în mediul natural.

Share on Facebook