In prezent, Romania aloca sectorului forestier de 14 ori mai putine resurse decat ar avea nevoie, in conditiile in care acesta ar avea nevoie de 1,4 miliarde de euro pentru a stopa taierile ilegale de lemn, avertizeaza WWF Romania.
Potrivit unui comunicat de presa al organizatiei de mediu, este pentru a doua oara cand sportivul se implica activ, alaturi de WWF, in lupta pentru conservarea padurilor, dupa ce, in urma cu aproape doi ani, acesta a alergat in „Maratonul NePadurilor”, o cursa solitara prin 750 de hectare de paduri taiate, „care ne-a aratat problemele si realitatile de la firul ierbii”.
„Pentru prima data in ultimele decenii, solutiile pentru toate problemele grave ale padurilor romanesti se afla la o semnatura distanta. Banii din PNS pot face diferenta. Padurile trebuie sa fie o prioritate pentru noi toti”, a spus ultra-maratonistul.
Activistii de mediu sustin ca Romania se afla pe ultima suta de metri, in conditiile in care impartirea fondurilor europene in cadrul Planului National Strategic (PNS) se finalizeaza in aceste zile.
„Padurile Romaniei au nevoie de 1,6 miliarde de euro, daca vrem sa scapam de taierile ilegale, caci, fara bani, orice idee de protectie este doar un vis frumos si orice strategie ramane fara nicio putere.
In realitate, acestea risca sa primeasca doar 114 milioane de euro pentru urmatorii 10 ani prin Planul National Strategic (PNS), adica de 14 ori mai putin decat avem nevoie.
Citeste si: Stocarea de carbon in sol, o noua prioritate UE. Care este rolul fermierilor in proces?
E ca si cum Romania are in buzunar bani europeni ca sa construiasca 50 de kilometri de autostrada montana care sa ne scape de cosmarul de pe Valea Prahovei.
Dar decide ca are alte prioritati si ca, in urmatorul deceniu, sunt suficienti doar 4 kilometri de autostrada.
Padurile sunt pe cale sa piarda inca o lupta. Sumele propuse in PNS pentru conservarea acestora sunt derizorii. Dezvoltarea rurala nu poate avea loc prin ignorarea padurilor.
Acum, mai mult ca niciodata, avem nevoie de implicarea clasei politice in rezolvarea problemelor din padurile Romaniei”, este de parere Radu Melu, managerul national al Departamentului de paduri din cadrul WWF Romania.
Acesta afirma ca WWF avertizeaza asupra acestui pericol de aproape trei luni prin petitii, scrisori catre presedintele Romaniei, catre primul ministru si prin cereri de audienta la Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor, „dar am fost prea putin ascultati”.
„Decizia de alocare a fondurilor europene din cadrul PNS este una politica si depinde de mai multe ministere.
Programul este gestionat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, care nu are interes direct in conservarea padurilor, iar Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (de care apartin padurile) nu reuseste sa faca propuneri convingatoare ca sa atraga finantare.
Reforma care se impune pentru gestionarea durabila a padurilor are nevoie de resurse.
Viitorul acestora este un subiect care ne afecteaza pe toti, indiferent daca suntem iubitori de natura, proprietari de padure, administratori de arii protejate sau daca avem un business in domeniu.
Uniunea Europeana sprijina financiar padurile prin intermediul Politicii Agricole Comune (PAC), care urmareste, pe langa indeplinirea obiectivelor specifice privind agricultura, si indeplinirea obiectivelor privind mediul si clima din statele membre.
Romania are in prezent parghiile necesare depasirii problemelor cronice existente in padurile sale privind taierile ilegale, conservarea habitatelor si a speciilor, valorificarea superioara a lemnului, protectia padurilor virgine, protejarea habitatelor si a speciilor.
Decizia este acum una politica, la nivel de Guvern. Este momentul ca acesta sa demonstreze ca padurile nu sunt doar un subiect de campanie electorala, ci si unul de importanta strategica”, sustine Melu.
WWF Romania este una dintre cele mai importante organizatii specializata in conservarea mediului, cu o experienta de peste 15 ani.
Misiunea WWF este implementata prin programe de policy si conservare a naturii, consolidarea capacitatii publice de a actiona in probleme de mediu si prin advocacy fata de companii pentru a reduce amprenta de carbon.
Zonele de conservare prioritare ale organizatiei sunt Maramures, Transilvania, Sud Vestul Carpatilor, Apuseni, Lunca si Delta Dunarii.
