Astăzi, deputații europeni de la comisia pentru mediu votează recomandările pentru plen referitoare la posibilitatea statelor membre de a restricționa sau interzice cultivarea organismelor modificate genetic pe propriul teritoriu.

Activitatea legislativă în domeniu a început în iulie 2010. Ultima poziție a Consiliului a fost publicată în iulie 2014, iar acum, controversatul dosar al organismelor modificate genetic se întoarce la Parlament.

Marți, 11 noiembrie, deputații europeni de la comisia pentru mediu votează recomandările pentru plen referitoare la posibilitatea statelor membre de a restricționa sau interzice cultivarea organismelor modificate genetic pe propriul teritoriu. Recomandările comisiei vor fi apoi dezbătute în plen.

„Directiva oferă statelor posibilitatea de a interzice cultivarea OMG-urilor pe teritoriul lor. Comisia, care propune aceste text, nu a vorbit despre o directivă care să autorizeze cultivarea”, a spus raportoarea Frédérique Ries (ALDE, Belgia).

Raportul comisiei pentru mediu reflectă „multe îngrijorări ale comisiei”.

„Criteriile precum folosirea terenului, respectarea biodiversității, rezistența la pesticide sunt mai bine articulate și mult mai precise decât în textul Comisiei Europene”, a arătat raportoarea.

În România, se pot cultiva organisme modificate genetic aprobate la nivel european, dar fermierii români nu s-au înghesuit să cultive porumb modificat genetic, suprafața cultivată reducându-se rapid de la câteva mii de hectare la numai 600 de hectare.

„Nu cred că, pentru agricultorii din România, organismele modificate genetic au fost o oportunitate. Vă dau exemplul porumbului modificat genetic, care a fost introdus în cultură. Au fost inițial 7.500 de hectare în cultură, astăzi mai sunt 600 de hectare”, a declarat, în luna octombrie 2014, Daniel Dumitru Botănoiu, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ca răspuns la întrebările jurnaliștilor, în cadrul conferinţei cu tema „Ferma de familie hrăneşte lumea, protejând planeta”, organizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, împreună cu Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti.

Oficialul MADR a precizat că, oricum, plantele și animalele se adaptează la noile condiții.

„Singura provocare a fost legată de soia modificată genetic în direcția utilizării glifosatului, un erbicid care permitea o curățire mai bună a terenului. Pe de altă parte, dacă urmărești ce se întâmplă cu hormonii de creștere din corpul animalelor ca urmare a acestor ameliorări genetice, pentru că mie mi se pare cam mult spus modificări genetice, ea, fără doar și poate, în timp, se creează pe cale naturală. Trebuie analizat cu foarte mare celeritate ce utilizezi și ce nu”, a subliniat Daniel Botănoiu.

Fermierii români au cerut în repetate rânduri introducerea în cultură a soiei modificate genetic, în contextul în care Uniunea Europeană nu permite acest lucru, însă acceptă importurile de șrot din soia modificată genetic din țări terțe, pentru furajarea animalelor.

Share on Facebook
Print Friendly