In Monitorul oficial din 21 martie 2016, a fost publicata o modificare a normelor de aplicare pentru Codul fiscal.

Pentru unele persoane s-au clarificat situatiile cu impozitul pe cladiri pentru care trebuie depusa declaratie pana in data de 31 martie 2016, iar pentru altele lucrurile devin contradictorii, probabil autoritatile publice locale vor fi cele mai bulversate deoarece se schimba total documentele anexa declaratiei.

Actul normativ detaliaza mai multe domenii de reglementare prevazute in Codul fiscal pentru urmatoarele taxe si impozite:

  • taxa pe valoarea adaugata – in principal faptul generator si exigibilitatea TVA;
  • accize – sunt dezvoltate procedurile privind autorizarile si restituirile de accize;
  • impozitul pe cladiri – cu unele reglementari privind cladirile detinute de persoanele fizice avand scopul folosirii in activitati economice sau mixte;
  • mai multe precizari privind impozitul pe terenuri datorat la bugetul local, noi proceduri privind declararea la bugetul local a inmatricularii si radierii mijloacelor de transport, introducerea mai multor registre si proceduri administrative.

Una dintre precizarile foarte importante ale normelor de aplicare se adreseaza persoanelor fizice ce detin in proprietate cladiri. Legiuitorul aduce precizari privind determinarea impozitului cand in aceasta cladire se desfasoara activitati economice sau respectiva locatie are destinatie mixta.

La capitolul de la lit. e) pct. 6 si 7 din norma de aplicare, se precizeaza urmatoarele:

– atunci cand intr-o cladire aflata in proprietatea unei persoane fizice unde se desfasoara activitati economice, dar exista si o suprafata folosita in scop rezidential, iar delimitarea celor doua suprafete rezulta din documentatia cadastrala, impozitul se determina prin insumarea impozitului majorat aferent suprafetei folosite in activitati economice cu impozitul redus aferent suprafetei utilizata in scop rezidential;

– in cazul in care intr-o cladire apartinand persoanei fizice se desfasoara atat activitati economice, cat si folosirea incintei in scop rezidential, iar suprafetele nu pot fi delimitate distinct, sunt posibile urmatoarele cazuri:

  1. daca sunt decontate utilitatile in sarcina persoanei ce desfasoara activitate economica, atunci pentru intreaga suprafata se aplica impozitul majorat, cel aferent scopului economic;
  2. daca nu sunt decontate utilitatile in sarcina persoanei ce desfasoara activitate economica, impozitul se determina in procent redus, aferent scopului rezidential.

„Legiuitorul defineste sintagma „cheltuieli cu utilitatile” drept cheltuieli comune ale imobilului, respectiv cheltuieli cu energia electrica, gazele naturale, cheltuieli cu energia termica, apa si canalizare. Cea mai importanta prevedere in legatura cu impozitele pe locuinte este in opinia noastra prevederea de la pct. 27 din normele de aplicare, ce contine masuri pentru anul fiscal 2016.  Se recomanda citirea cu maxima atentie a acestor prevederi, deoarece par contradictorii cu actualele obligatii fiscale. Legiuitorul reaminteste obligatia depunerii declaratiei de impunere de catre persoanele fizice ce au in proprietate la data de 31 decembrie, cladiri nerezidentiale sau cladiri cu destinatie mixta. Se precizeaza suplimentar ca depun declaratii si persoanele fizice ce detin cladiri cu destinatie mixta la adresa carora nu se desfasoara o activitate economica (aceasta situatie este o contradictie fata de prevederile din normele pentru art. 453 din Codul fiscal regasite la pct. 7 din HG nr. 01/2016)”, arata consultantul fiscal Adrian Benta.

Declaratiile depuse de persoanele mentionate vor fi insotite de unul din urmatoarele documente:

  • raport de evaluare din care sa rezulte valoarea cladirii dupa data de 01 ianuarie 2011;
  • procesul verbal de receptie in cazul cladirilor finalizate in ultimii 5 ani, din care sa rezulte valoarea cladirii;
  • actul de dobandire a dreptului de proprietate, in cazul in care aceasta a fost achizitionata in ultimii 5 ani.

Foarte important: nu se depun documentele enumerate mai sus in cazul cladirilor cu destinatie mixta, in cazul in care:

  • la adresa cladirii nu se desfasoara activitate economica;
  • la adresa cladirii se desfasoara activitate economica, suprafetele folosite nu pot fi delimitate distinct in activitate rezidentiala sau economica si nu sunt decontate cheltuielile cu utilitatile.

„Aceste situatii conduc de fapt la regimul rezidential si nu ar trebui depusa deloc declaratia. Practic, conform normelor se va depune o declaratie din care sa rezulte ca nu se datoreaza un impozit majorat, situatie ce contravine exact prevederilor de la art. 495 din Codul fiscal”, a adaugat consultantul fiscal Adrian Benta.

Persoanele juridice ce detin cladiri in proprietate vor depune si acestea declaratii de impunere. La acestea se pot anexa unul din urmatoarele documente:

  • raport de evaluare la data de 31 decembrie 2015;
  • procesul verbal de receptie din care sa rezulte valoarea cladirii, cand aceasta a fost construita in ultimii 3 ani;
  • actul de proprietate asupra cladirii din care sa rezulte valoarea constructiei, cand aceasta a fost dobandita in ultimii 3 ani.

„Legiuitorul legifereaza si un usor furtisag, in sensul ca daca valoarea cladirii nu rezulta distinct din actul de proprietate, impozitul pe cladiri se va stabilii la valoarea totala din actul respectiv, adica din constructie plus teren. Procedura astfel enumerata este in totala contradictie cu situatiile deja aplicate de directiile de specialitate locala. Ne asteptam la interpretari total contradictorii ale acelorasi prevederi normative. Cei care au depus deja declaratii vor trebui sa se mai gandeasca daca au procedat corect”, a mai precizat Adrian Benta.

Incepand cu 1 iunie 2016, directiile de specialitate locala vor comunica Ministerului Finantelor Publice valorile din rapoartele de reevaluare depuse de persoanele fizice si juridice aferente cladirilor din proprietate, in vederea intocmirii unui registru electronic cu valoarea acestor proprietati, potrivit lit. e) pct. 5 din normele de aplicare.

Registrul este unul public, afisat pe pagina de internet a Ministerului Finantelor Publice. Aceasta situatie trebuie analizata mai bine, intrucat aceste date sunt secrete fiscale. In plus, ne aflam iarasi in situatia in care datele de lucru ale unei persoane, sunt communicate fara stirea persoanei, catre alte institutii, situatie neacceptata de practica comunitara.

Organul competent cu inmatricularea mijloacelor de transport  comunica catre autoritatile administrativ teritoriale inmatricularile si radierile de autoturisme avute in evidenta acestei institutii.

Comunicarea se efectueaza in format electronic cel putin anual. In functie de marimea unitatii administrativ teritoriale, comunicarile pot fi facute si lunar, dupa cum se inteleg cele doua entitati.

Pct. 101 din HG nr. 1/2016 privind normele de aplicare pentru Codul fiscal instituie obligatia autoritatii publice locale sa tina un registru al mijloacelor de transport aferente localitatii respective.  Vanzatorul in cazul unei cesiuni de autoturisme trebuie sa inscrie contractul de vanzare cumparare in registrul amintit.

In plus, contractul de vanzare cumparare trebuie in mod obligatoriu sa mentioneze acest numar din registru pe langa celelalte elemente minime ale vanzarii.

Normele metodologice mai stabilesc faptul ca elementele minime obligatorii dintr-un contract de vanzare cumparare autoturisme vor fi prevazute intr-un formular tipizat. Contractul se va semna intotdeauna in 5 exemplare, ce vor fi folosite atat la radierea autoturismului, cat si la inmatriculare si vor fi pastrate de parti.

Share on Facebook