Vasile și Laura Lupu muncesc împreună în Păstrăvăria Doftana, din județul Prahova, transformată într-o afacere de familie de mii de euro de la stadiul de gospodărie comunală rămasă în paragină, după căderea comunismului.
De ce Doftana? „Acolo am copilărit. Bunicul meu a fost administrator la vechea Păstrăvărie Doftana!”, își începe povestea Vasile Lupu. Absolvent al Liceului Silvic Brănești, după Revoluție, Vasile Lupu a plecat în Franța, unde a lucrat în construcții. Cu banii strânși s-a întors acasă, însă locurile copilăriei nu mai semănau cu cele pe care le lăsase. În 2010, a preluat Păstrăvăria Doftana și a investit 140.000 de euro , iar apoi a găsit un „business-angel”, adică un investitor dornic să îi susțină afacerea, în persoana lui Mircea Tudor, mai cunoscut pentru celebrul scanner pentru avioane decât pentru investiția în păstrăvi de la Doftana.
Astfel, în Păstrăvăria Doftana au mai intrat 160.000 de euro. Investițiile au vizat amenajarea a șase bazine de apă, din care patru sunt pentru creșterea și îngrășarea păstrăvilor, iar două pentru tineret. La acestea se adaugă propria casă de incubație. Pe serie se obțin 400.000 de pui.
În total vreo 3.200 de metri pătrați de luciu de apă, din care Vasile Lupu recoltează anual 50-60 de tone de păstrăvi pe care îi vinde, vii, mai ales prin rețeaua proprie de magazine, din care unul în Câmpina și unul în Pitești. Cel din București este încă în curs de amenajare. Un kilogram în viu ajunge la 27 de lei la fermă sau în aceste puncte de vânzare. Cei care compară aceste prețuri cu cele din supermarket trebuie să știe că piscicultorul de la Doftana a demarat procedurile pentru obținerea certificatului de producător ecologic, iar furajele cu care sunt hrăniți peștii sunt aduse tocmai din Austria, pentru simplul motiv că la noi nu sunt producători care să livreze marfă la calitatea cerută, spune Vasile Lupu. Nici oameni dornici de muncă nu prea găsește. „Toți vor salarii și să plece cu geanta plină cu câți mai mulți pești, dar nu să și muncească. De aceea, lucrăm mai mult în familie”, mărturisește piscicultorul.
Vasile Lupu încă nu și-a recuperat încă banii investiți, deși este în al treilea an de activitate și nu știe nici când o va face. „Nu am reușit să amortizăm investiția. Anul trecut am pierdut 4 tone de puiet. La maturitate ar fi însemnat 40 de tone de păstrăv. L-am cumpărat de la același furnizor, i-am făcut analize și ei și noi, dar la două săptămâni după ce l-am băgat în baltă a murit. Am anunțat compania de asigurări, dar au refuzat să ne plătească daune pentru că cică noi nu i-am anunțat la timp. Era în weekend, i-am sunat și nu au răspuns, le-am dat mesaj, apoi am anunțat DSV-ul, că era risc ecologic, era în iulie. Au venit după două săptămâni și ne-au zis că nu ne dau nicio despăgubire”, povestește Vasile Lupu de la Păstrăvăria Doftana.
Singura explicație pentru paguba produsă este că a venit de sus. La propriu. Omul a făcut o cabană, iar rândunelele au venit stoluri-stoluri în zonă să își facă cuiburi sub nou streșină. Numai că păsările au băut apă din bazinele în care fuseseră puși la îngrășat păstrăvii, pe care i-au îmbolnăvit cu mixomiază.
Ca să câștige mai bine, dar și ca să își țină soția ocupată, după cum glumește Vasile Lupu de la Păstrăvăria Doftana, păstrăvii sunt afumați. Numai că din baltă și până pe farfurie, păstrăvii trec printr-un întreg ritual: sunt prinși, eviscerați, apoi puși cu sare, apoi băgați în baiț, apoi sunt puși la zvântat și abia apoi ajung la afumătoare. Rețeta pentru afumat e luată de la bunicul lui Vasile Lupu, care a fost administratorul Păstrăvăriei Doftana vremea lui Ceaușescu. „Alternăm fum cald și fum rece. Folosim lemn de fag verde și la final con de brad. Dar reușita nu e în lemnul folosit ci în potrivirea fumului”, spune Vasile Lupu.
Peștii din Păstrăvăria Doftana intră la apă până ies de la fum. Dacă atunci când sunt scoși din baltă la o greutate medie de 600 de grame, după afumat, păstrăvii mai cântăresc vreo 250 de grame. Într-o serie, în afumătoare intră 1.000-1.500 de păstrăvi. Cum duminica aceasta a fost pentru prima dată când a venit cu păstrăvi afumați la târgul de la Muzeul satului, vasile Lupu a afișat un preț de 7 lei pe suta de grame, adică 17-18 lei/păstrăv.
