La Nanesti, in judetul Vrancea, functioneaza cea mai moderna fabrica de compost pentru ciuperci Pleurotus din Europa de Sud-Est. 32 de banci au refuzat sa asigure partea de cofinantare pentru proiectul derulat cu fonduri europene nerambursabile disponibile prin PNDR.

Cooperativa Agricola Compostar a fost infiintata de catre inginerul Matei Mihai impreuna cu alti sase membri fondatori, iar in prezent numara si 32 de membri afiliati. La baza aparitiei cooperativei a stat pasiunea pentru ciuperci.

„Initial, eu mi-am dorit o ciupercarie, dar printr-o intamplare fericita, am ajuns sa deschid o fabrica de compost”, isi aminteste inginerul Matei Mihai, citat de publicatia Romania Rurala.

Intamplarea fericita s-a tradus prin participarea la un seminar european, tinut la Budapesta, pe tema cultivarii si consumului de ciuperci. In timpul discutiilor, inginerul roman si-a dat seama ca prima problema a ciupercariei sale va fi legata de faptul ca in Romania nu exista producator de compost.

„Mi-am pus intrebarea cum o sa ma descurc cu ciupercaria, in conditiile in care va trebui sa import compostul. Asa ca, revenind acasa, mi-a venit ideea sa investesc mai bine intr-o fabrica de compost. Insa investitia era ceva mai mare decat in cazul unei ciupercarii si am inceput sa imi caut asociati. Apoi, studiind masurile de finantare, mi-am dat seama ca cea mai buna forma juridica pentru o astfel de investitie este cooperativa agricola, caci are un plafon mai mare de subventie. Asociatii mei erau toti cultivatori de cereale, si au fost atrasi sa devina membri ai cooperativei pentru ca asa puteau valorifica paiele pentru compost”, spune inginerul Matei Mihai.

Urmatorul pas a fost alegerea unui soi de ciuperci. In urma unui studiu de piata, inginerul Matei Mihai a optat pentru ciupercile Pleurotus.

„Consumul de ciuperci Pleurotus e in crestere, in comparatie cu alte soiuri de ciuperci, chiar si cu cele exotice ale caror beneficii pentru sanatate au fost deja dovedite. In urma cu mai multi ani, am participat la un simpozion stiintific din Kiev, pe tema tratarii cancerului esofagian si pulmonar prin actiunea sporilor de ciuperci”, explica Matei Mihai.

Pentru ca in privinta compostului nu stiau mai nimic, membrii Cooperativei Agricole Compostar au trecut la etapa documentarii – o perioada lunga, ce a presupus atat cercetare in tara, cat si in strainatate.

„Am cautat toate institutiile si toti oamenii de stiinta romani in acest domeniu; au fost amabili si mi-au pus la dispozitie tot ce am avut nevoie, dar tot nu a fost suficient, astfel ca urmatoarele sase luni le-am petrecut documentandu-ma in toata Europa”, afirma inginerul Matei Mihai.

La capatul acestei perioade de documentare, Cooperativa Agricola Compostar a reusit sa elaboreze un proiect tehnic de amploare si a apelat la fondurile europene In realitate, nu e foarte greu sa atragi fonduri europene, crede Matei Mihai. Investitia totala s-a ridicat la suma de 3.371.459 de euro, din care 50% au fost bani europeni atrasi prin Masura 123 – „Creşterea valorii adaugate a produselor agricole şi forestiere”.

„Cu toata responsabilitatea, pot afirma ca in executia unui proiect cu finantare europeana nerambursabila nu exista chiar asa multa birocratie, cum se crede. Totul este permis, daca nu este interzis. Atragerea banilor europeni este, de fapt, foarte simpla atunci cand se respecta un proiect deja aprobat si executia este conforma cu acesta”, a completat inginerul Matei Mihai.

Mai greu i s-a parut inginerului Matei Mihai partea de cofinantare. In urmatoarele 18 luni, nu mai putin de 32 de banci au refuzat sa imprumute Cooperativa Agricola Compostar. Abia a 33-a banca a oferit imprumutul. In prezent, fabrica de la Nanesti este nu doar unica de acest gen din Romania, ci si cea mai moderna din Europa de Sud-Est.

„Inainte sa punem fabrica de compost in functiune, am atras in Consiliul de Administratie un partener din Olanda. Acesta detine o fabrica asemanatoare, iar noi am ales sa apelam la producatorul sau de utilaje”, mentioneaza Matei Mihai.

Au cumparat cele mai noi utilaje de pe piata si au beneficiat si de un stagiu de pregatire a personalului chiar in Olanda.

„Personalul nostru de executie a urmat un curs de specializare in Olanda, atat in fabrica de utilaje, cat si in fabrica de compost a asociatului nostru olandez. In prezent, avem 26 de angajati, dar numarul lor va creste cu mult peste cel prevazut prin proiect, datorita diversificarii activitatilor”, a explicat inginerul Matei Mihai.

Compostul pentru ciupercile Pleurotus se obtine din resturi vegetale pe baza de substante organice. In cadrul fabricii Compostar, se folosesc paie de grau, leguminoase, orz si coceni de porumb.

„Cea mai importanta etapa a procesului de obtinere a compostului este pasteurizarea si inocularea cu miceliu. In hala de insamantare si ambalare, avem conditii de igiena demne de salile de operatie ale unui spital”, a subliniat inginerul Matei Mihai.

Clientii fabricii de compost din Nanesti

Fermierii romani sunt cei mai avantajati de existenta fabricii Compostar, pentru ca au costuri reduse la transport (cu circa 30% mai mici fata de achizitionarea de compost din strainatate), dar si pentru ca beneficiaza de sprijinul tehnic al echipei fabricii din Nanesti.

„Avem clienti din tara si din Republica Moldova, iar in urmatoarea perioada vom exporta in Grecia. Solicitari pentru export sunt mai multe, doar ca nu suntem noi pregatiti. Abia dupa ce ne-am asociat cu olandezii am aflat ca, pe distante mari, transportul se face cu compost incubat (miceliu deja impanzit in sac, ceea ce impune amenajarea unei incaperi de incubare). Va trebui sa facem un supliment de proiect pentru extindere; cu o investitie minima, vom dubla veniturile prevazute in proiectul initial”, marturiseste Matei Mihai.

Retete speciale pe baza de ciuperci la fabrica de procesare a Cooperativei

Visul de a avea o ciupercarie s-a materializat si el, tot in cadrul Cooperativei Agricole Compostar, unde s-a infiintat si o fabrica de procesare a ciupercilor. Sunt procesate atat ciuperci obtinute in regim propriu, cat si cantitati preluate de la fermierii carora li se livreaza compost. „Am ales cateva retete traditionale de pregatire a ciupercilor din zona montana Soveja, urmand ca in viitorul apropiat sa scoatem pe piata produse care nu exista la momentul actual. Nu ma refer la banalele retete de zacusca, ci produse din ciuperci, fara conservanti, obtinute pe baza de apa minerala sarata sau miere de albine”, afirma Matei Mihai.

Membrii Cooperativei Agricole Compostar sunt in curs de infiintare a unui grup de producatori de ciuperci la nivel national, ce se va ocupa de preluarea, sortarea si distributia ciupercilor catre piata interna si cea externa, iar din toamna membrii Asociatiei Nationale a Producatorilor de Ciuperci din Romania vor finaliza si o fabrica de compost pentru ciupercile Agaricus. Asadar, Romania urmeaza sa devina o forta pe piata de ciuperci in viitorul apropiat.

Share on Facebook