In contextul in care mai multe soiuri de legume nu sunt promovate la adevarata lor valoare, Parlamentul European doreste sa lanseze o strategie europeana pentru promovarea acestora. Masura se va adresa atat plantelor leguminoase cat si proteice, pentru culture din intregul spatiu intracomunitar.

In cazul in care proiectul va fi aprobat, fermierii europeni, inclusiv din tara noastra vor avea sansa de a obtine un sprijin financiar suplimentar, prin infiintarea unei culturi din cele incluse in lista programului.

Masura vine in contextul in care spatiul intracomunitar se confrunta cu un deficit pronuntat de produse bogate in proteine vegetale, atat pentru consum uman si cat furajer. Iata care sunt principalelele obiective ale prezentei decizii:

Obiectivele programului de promovarea a legumelor proteice

– considera ca acest plan trebuie sa maximizeze o productie de biomasa pe toate suprafetele agricole utilizabile, dezvoltand acoperiri vegetale permanente, din care o parte poate fi consacrata aprovizionarii cu proteine;

– considera ca este necesar sa se acorde o atentie speciala potentialului culturilor de leguminoase, fie seminte, fie plante furajere, aceasta familie prezentand multiple avantaje agronomice, economice si de mediu (fiind singura care fixeaza azotul din aer);

– recomanda sprijinirea cultivarii de soia care, impreuna cu noi soiuri, deschide astazi noi posibilitati, dar considera ca acest lucru nu ar trebui sa duca la neglijarea interesului pentru alte culturi de seminte proteice (lupin, boabe, mazare, naut etc.);

– solicita sa se acorde mai multa atentie gestionarii culturilor de pasuni care, avand in vedere suprafetele importante pe care sunt cultivate, contribuie in mod semnificativ la nevoile de proteine din hrana pentru animale;

– doreste reintroducerea unor culturi precum lucerna, trifoiul, sparceta si alte culturi de leguminoase in sistemele culturilor arabile si sistemele furajere;

– considera ca este oportun sa se dezvolte filiere teritoriale de productie si de prelucrare a proteinelor prin apropierea producatorilor de cereale de crescatorii de animale (contracte de aprovizionare si de schimburi) si considera ca este util, in acest sens, ca asumarea de riscuri de catre actorii din micile filiere de alimentatie umana si animala pe baza de proteine sa fie sprijinita;

– incurajeaza promovarea productiei de proteine de calitate si fara OMG, prin dezvoltarea trasabilitatii si etichetarii;

– considera necesara sprijinirea autonomiei alimentare la nivelul exploatatiilor si teritoriilor atat pentru rumegatoare, cat si pentru animalele poligastrice (inclusiv productia de alimente in exploatatiile agricole);

– considera ca este de dorit sa se minimizeze pierderile de recolte si sa se amelioreze calitatea nutritionala prin imbunatatirea conditiilor de recoltare si conservare (uscare, ambalare etc.);

– considera ca dezvoltarea proteinelor presupune rotatia culturilor (cu o durata minima de 3 ani) si asocierea pe scara mai mare a soiurilor si culturilor din sectoarele de productie de seminte (trifoi/rapita, triticale/mazare etc.) si furajere (graminee leguminoase, amestecurile de cereale etc.);

– solicita activitati de cercetare privind selectionarea de noi soiuri si specii, amestecul de culturi, productivitatea agricola, imbunatatirea randamentului, a continutului de proteine si digestibilitatii hranei pentru animale (seminte germinate etc.) si biostimulatorii;

– recomanda utilizarea intr-o mai mare masura a agriculturii de precizie pentru a ajusta cat mai exact aporturile de azot ale plantelor, precum si ratiile animalelor, in vederea limitarii risipei si a unor anumite forme de poluare;-

– intentioneaza sa incurajeze dobandirea de noi cunostinte, transferul de cunostinte, educatia si formarea, precum si sprijinirea tuturor formelor de inovare si de cercetare aplicata.