septembrie 24, 2021

UE planuieste sa schimbe modul de acordare a subventiilor. Mai multe organizatii agricole se opun

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter

In conditiile in care Uniunea Europeana ia in calcul sa plafoneze fondurile europene acordate fermierilor la 100.000 euro pe exploatatie, mai multe organizatii profesionale din agricultura si camere agricole din Uniunea Europeana au semnat o pozitie comuna, prin care solicita ca platile directe sa fie acordate in acelasi mod ca pana in prezent.

In document, semnatarii  sustin ca masura de plafonare este discriminatorie pentru mai multe state membre, ferme si intreprinderi agricole, care abordeaza si probleme de mediu si clima. In cele ce urmeaza, va redam integral continutul documentului dar si expunerea de motive.

Comisia Europeana a prezentat propunerile legislative privind  Schema de plati multianuala (multiannual financial framework) si PAC in mai si iunie 2018. Unul dintre instrumentele-cheie propuse de CE este introducerea unui plafon obligatoriu de 100% pentru suma care depaseste 100 000 de euro, cu o reducere treptata a platilor directe peste 60 000 de euro. Conform propunerii CE, SM scad  salariile si costul echivalent al muncii obisnuite si neremunerate legate de o activitate agricola din valoarea platilor directe care urmeaza a fi acordate agricultorilor.

Semnatarii considera ca propunerea de limitare si de degresivitate a platilor directe este discriminatorie pentru anumite state membre, ferme si intreprinderi agricole, care sunt responsabile pentru o parte importanta a productiei agroalimentare din UE si care se angajeaza foarte mult sa abordeze problemele legate de mediu si clima. Prin urmare,  acestia se opun limitelor obligatorii si degresivitatii din urmatoarele motive:

 

  1. Se pedepsesc agricultorii care si-au investit si dezvoltat fermele, asa cum a fost obiectivul politicii UE pana in prezent
  2. Aceasta ameninta disponibilitatea de a stimula competitivitatea sectorului agroalimentar al UE fata de tarile terte
  3. Nu va aduce nicio simplificare, deoarece scaderea propusa a platilor va fi dificil de raportat si controlat in practica (lucratori permanenti/sezonieri) si va duce la o povara administrativa suplimentara pentru beneficiari
  4. Va produce efecte contraproductive asupra inovarii si investitiilor – va limita extinderea, dezvoltarea si investitiile in sectorul agroalimentar. Agricultura intensiva este motivata si are active de capital pentru a investi in noi tehnologii, in agricultura de precizie etc.
  5. Aceasta va duce la fragmentarea fermelor, cu efecte daunatoare asupra ocuparii fortei de munca
  6. Va avea un impact negativ si contraproductiv asupra celor mai avansate ferme din punct de vedere tehnologic care au facut investitii semnificative in inovare si mecanizare si va reduce competitivitatea pe piata fortei de munca.
  7. Reducerea semnificativa a platilor directe peste anumite plafoane (degresivitate) ar putea afecta negativ investitiile in inovatii si productivitatea muncii
  8. Denumirea schemei de plati propuse pe suprafata de CE, sprijinul pentru venituri de baza pentru sustenabilitate (BISS), reflecta faptul ca aceasta vizeaza compensarea agricultorilor din UE pentru costurile de productie ridicate datorita standardelor UE privind mediul, schimbarile climatice, alimentatia, siguranta alimentara, bunastarea animalelor etc. Agricultorii furnizeaza bunuri publice la standarde ridicate incepand de la primul si pana la ultimul ha, indiferent de dimensiunea exploatatiei. Un plafon absolut al platilor directe va ignora acest fapt si va discrimina exploatatiile agricole mari
  9. Ameninta realizarea obiectivelor UE in materie de mediu si clima, deoarece fermierii vor fi tentati sa isi mareasca productivitatea in mod artificial.
  10. Masurile vizate, cum ar fi sprijinul tanarului agricultor si schemele ecologice, nu pot fi incluse in plafonare deoarece, in caz contrar, vor deveni lipsite de sens pentru agricultori.

Introducerea platilor de stimulente in cadrul pilonului 1 (asa-numitele “ecosisteme”) poate fi, daca este implementata si finantata in mod corespunzator, un instrument promovat in cadrul PAC pentru a imbunatati durabilitatea sectorului agricol european, avand in vedere ca nu va fi util ca schemele ecologice sa fie, de asemenea, parte a limitelor maxime.

  1. Va duce la cresterea inutila a preturilor de inchiriere, care penalizeaza pe toti cei care actioneaza in mediul rural
  2. Poate creste numarul fermierilor neproductivi in agricultura , ceea ce este  este in contradictie cu obiectivul PAC si cu masura de limitare
  3. In ceea ce priveste reducerea sumei alocate fortei de munca, trebuie avut in vedere procesul actual in crestere al externalizarii  unor activitati in sectorul agricol european. Propunerea actuala ia in considerare doar cheltuielile privind salariile si securitatea sociala pentru lucratorii angajati de titular. Acest lucru ar reprezenta, fara indoiala, un tratament discriminatoriu pentru ferme, care, pe baza optimizarii tehnologiei si a altor factori de productie, necesita ca intreprinderile externe de servicii sa efectueze o mare parte a activitatii
  4. In cazul organismelor asociative (comunitati de proprietate, societati, cooperative, etc.) pentru calcularea plafoanelor trebuie sa se tina seama in mod individual de partenerii care formeaza entitatea asociativa

 Diferitele modele sau tipuri de ferme au contribuit la obiectivele PAC si, prin urmare, la bunurile publice sau la valoarea adaugata pe care o aduce PAC, fie din punctul de vedere al productiei alimentare in ceea ce priveste cantitatea si calitatea, siguranta alimentelor, contributia la mediu, sau crearea de locuri de munca.

Nu este corect ca  80% din bugetul  destinat platilor directe sa fie alocat la 20% din beneficiari, fara a indica numarul persoanelor angajate in agricultura. Nu subliniaza faptul ca, in plus, 20% (cei care primesc mai mult de 5 000 de euro) genereaza peste 80% din productia agricola si de bovine, gestioneaza mai mult de 80% din zonele implicate in activitati agricole si ofera locuri de munca practic tuturor in domeniu. Realitatea este ca 80% dintre beneficiarii PAC sunt fermieri care primesc mai putin de 5 000 EUR, iar mai mult de 50% dintre beneficiari primesc mai putin de 1,250 de euro. Acestia sunt scutiti de masurile de control si de cerintele de conformitate, cum ar fi ecoconditionalitatea sau ecologizarea.  Semnatarii sprijina fermierii mici, insa bugetul alocat acestora, nu trebuie folosit ca arma impotriva profesionistilor din agricultura  care contribuie direct la generarea productiei,  securitatii alimentare, ocuparii fortei de munca care indeplinesc cele mai exigente cerinte de productie ale lumii.

Semnatarii considera ca ar trebui asigurat accesul egal la fondurile PAC pentru toate tipurile de ferme indiferent de marimea lor. Prin urmare, acestia se  opun cu fermitate introducerii limitelor si/sau a degresivitatii platilor directe si pot accepta doar o reducere a platilor directe in mod voluntar la nivelul statelor membre. PAC trebuie sa ramana o politica puternica, comuna si finantata in mod adecvat.

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE

RECOMANDĂRI ȘTIRIAGRICOLE