Botezată după numele ctitorului său, voievodul Bogdan Vodă, sfânta Mănăstire Bogdana, cunoscută și ca Bogdan Vodă, poartă hramul Sfântului Nicolae și a fost zidită pe locul unui lăcaș de cult mai vechi, din lemn, pentru a fi loc de închinăciune și de odihnă veșnică pentru domn și urmașii săi.

Bogdan Vodă a ajuns în scaunul Moldovei în 1359 și a cârmuit țara până în 1365. Ca mulțumire pentru că Dumnezeu i-a vegheat drumurile și l-a ajutat să pună bazele unui stat neatârnat, după ce a descălecat la est de Carpați, din Țara Ardealului, Bogdan a zidit o mănăstire din piatră. Locul ales fusese deja sfințit, pentru că acolo fusese înălțată întru slava Domnului o bisericuță din lemn.

Biserica, zidită după modelul bazilicilor romane în plan dreptunghiular, din piatră brută cioplită, cu fundaţia din piatră de 1,8 înălţime, cu altar, naos, pronaos şi pridvor închis, este o chintesență a formelor de arhitectură bizantină şi a celor occidentale, cu prezenţa precumpănitoare a romanicului, dar şi cu influențe gotice. Altarul, boltit un semicilindru şi o semicalotă, iluminat prin cele două ferestre, una stică și una sudică, se prelungeşte spre răsărit cu o absidă semicircular și nu are nişele pentru proscomidie şi diaconicon.

Catapeteasma actuală a fost meșterită din lemn, cu o frumoasă ornamentaţie sculpturală în stil baroc, realizată în prima jumătate a secolului al XVII-lea. Naosul de formă aproape pătrată este compus dintr-o navă centrală şi două nave laterale mai joase şi acoperite cu bolţi semicilindrice, uşor ogivale, perpendiculare pe bolta navei centrale. Nava centrală ca şi cea a pronaosului este boltită, cu un semicilindru întărit în dreptul stâlpilor laterali, cu arce duble. Naosul, luminat de o fereastră la nord şi trei ferestre la sud, duble, mari, dreptunghiulare, se delimitează de pronaos printr-un perete transversal în care s-a tăiat o uşă. În 1559, Voievodul Alexandru Lăpuşneanu a adăugat bisericii şi un pridvor închis.

În naosul Mănăstirii Bogdana dorm ctitorul  Bogdan I (1359-1365), Latcu (1365-1373), Roman I Muşat (1392-1394), Ştefan I (1394-1399), Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun, şi Bogdan, fiul lui Alexandru cel Bun. Ștefan cel Mare a împodobit aceste morminte cu lespezi funerare sculptate, care prezintă decoraţii executate cu precizie şi eleganţă, cu inscripţii în slavonă. Pe lespedea mormântului lui Bogdan I, aflat în colţul sud-estic al naosului scrie: „Din mila lui Dumnezeu Io Ştefan Voievod am înfrumuseţat acest mormânt al străbunicului său bătrânul Bogdan voievod în anul 6988 (1480) luna ianuarie 27. Aceste morminte le-a făcut mistr. Jan”. La sfârşitul inscripţiei s-a sculptat un cap de zimbru, cu o stea între coarne.

Turnul-clopotniţă actual, aflat la nord-est de biserică, a fost construit pe locul celui vechi în 1781, de Episcopul Dositei Herescu. Pe unul din clopote se află inscripţia: Io Ştefan Voievodul Ţării Moldovei. Poate fi vorba de Ştefan I (1394-1399) sau de Ştefan cel Mare şi Sfânt care ar fi donat clopotul în 1479-1480, când a pus şi lespezile funerare pe mormintele strămoşilor săi aflate în biserică. Până la sfârşitul secolului al XVIII-lea biserica Sfântul Nicolae a servit drept Catedrală Episcopală.

Zidurile Mănăstirii Bogdana sunt groase: cel din sud are o lățime de 1,35 m, iar cel din nord 1,4 m. Probabil că robustețea structurii a permis ca Mănăstirea Bogdana să fie prima construcţie religioasă de piatră din Moldova, păstrată în forma ei originală, fără ca mâna omului să fi pricinuit vreo stricăciune planurilor inițiale. Din păcate, însă, odoarele, obiectele de cult, cărțile și manuscrisele cu cae a fost înzestrată biserica de urmașii lui Bodgan au fost împrăștiate, mai cu seamă după 1797. Acestea au ajuns în muzee sau în colecţiile mănăstirilor Suceviţa şi Putna.

Acces: Mănăstirea Bogdana este situată în centrul oraşului Rădăuţi, pe strada Bogdan Vodă nr. 6. Din gara orașului, credincioșii mai au de parcurs cam un kilomteru pe jos, pentru a ajunge la sfântul lăcaș.

Share on Facebook