Luând-o pe frumoasa vale a Trotușului, la 14 km de Onești, călătorul ostenit de drum găsește adăpost, vorbă bună, îndrumare și bucate alese, la mănăstirea Bogdana, cu hramul Sfintei Treimi.

Amplasată în apropierea Mănăstirii de la Borzești, faimoasă grație legendei legate de domnitorul Ștefan cel Mare, altă ctitorie de seamă a lumii monahale,  Bogdana, se înfățișează credinciosului care vrea să se apropie de cele sfinte, cu zidurile înalte, vopsite în alb curat, ca și sufletele măicuțelor de aici. Am ajuns la Bogdana într-o zi toridă de vară, când măicuțele nu mai pridideau cu treaba: unele lucrau pământul, pentru a putea punea roadele în cămară toamna, alte aveau în grijă primenirea chiliilor. Lângă maici, trudeau de zor și femei care căutau să își găsească liniștea, femei cu părul nins d trecerea anilor, dar și mai tinere, cărora căile vieții li se întortocheaseră. Într-o parte, sub un zid de piatră acoperit de iederă bătrână, camera părintelui. Aici am aflat vorbă bună și sfat de urmat.

Prima atestare documentară a mănăstirii este din 17 iulie 1634 şi, la scurt timp, 12 iunie 1664, un alt document, atestă importanţa mănăstirii în regiune. Însă, începuturile mănăstirii Bogdana rămân și azi acoperite cu un văl de taină pentru că, odată cu trecerea timpului, au dispărut vestigiile care ar fi dovedit vechimea acestei vetre monahale. În plus, aflată în calea năvălitorilor, mănăstirea a avut de înfruntat vitregiile vremurilor, fapt care explică deopotrivă, atât dispariţia în necunoscut a odoarelor de preţ, cât şi distrugerea documentelor vechi. Mărturii au rămas doar zidurile vechi, care încă mai poartă, pe ici, pe colo, urmele lăsate de năvălitori.

Un alt izvor însemnat arată că în 1669, egumenul Teodosie de la mănăstirea Bogdana a fost ales în scaunul vlădicesc de la Rădăuţi. Acest moment este important, deoarece, din câte grăiesc izvoarele istorice, construcţia bisericii mari începe după această alegere. Mărturie stă locul lăsat în zidul Sfântului Altar pentru strana arhierească, tocmai în baza apartenenţei noului ierarh la acest sfânt lăcaş. În vara anului 1670 se săvârşea sfinţirea bisericii cu hramul Pogorârea Sfântului Duh „cu multă pompă” de către mitropolitul Ghedeon însoţit de patriarhul Dositei al Ierusalimului.

De-a lungul timoului, Mănăstirea Bogdana a căzut pradă invaziei tătarilor, cutremurul din 1739 a lăsat urme, însă lăcașul a avut parte și de acțiuni positive. În 1855, din iniţiativa arhimandritului Antonie Dumbravă, stareţul mănăstirii (1851-1863), se construieşte şcoala din satul Bogdana, pe terenul mănăstirii, oferindu-se posibilitatea copiilor săraci să înveţe carte. Însă, mai târziu, în epoca comunistă, Mănăstirea Bogdana a fost desfiinţată şi transformată în spital de neuropsihiatrie până în 1975, după care a funcţionat ca tabără de copii, iar călugării au fost obligați să pribegească, în urma decretului din 1959.

După cutremurul din 1977, părintele Isaia Țugurlan, care venise la mănăstirea Bogana încă din 1946, s-a întors pentru ascoase dinruină sfântul lăcaș. Cum regimul comunist refuza să dea autorizație de funcționare Mănăstirii Bogdana, clericii au găsit o soluție inteligentă pentru a păstra viața monahală: au înființat o Colecţie de artă religioasă medievală, cuprinzând valorile patrimoniale din mănăstirile desfiinţate şi din bisericile de parohie ale judeţului Bacău. După 1990, viața monahalăși-a reluat cursul firesc, iar astăzi viețuiesc la Mănăstirea Bogdana peste 60 de maici, care se autogospodăresc și dau îndrumare,cu chipul senin și sufletul curat, credincioșilor care vor să meargă pe calea spre mântuire.

Contact: Mănăstirea „Sf. Treime”, Bogdana,
Comuna Ştefan cel Mare, jud. Bacău, 607606
Stareţă: stavrofora Cristofora Hârjoabă
Tel.: 0234.33.90.03.

 

Share on Facebook