Primăria staţiunii Călimăneşti urmează să achiziţioneze o ambarcaţiune în primăvara acestui an, pentru a face croaziere pe râul Olt, între Călimăneşti şi Mănăstirea Cozia.

„Deja în cadrul proiectului turistic Mirajul Oltului, am încheiat prima etapă care înseamnă un teren de minifotbal, un teren de tenis de câmp, o pistă de role, un teren de joacă pentru copii şi un ponton. La acest ponton va fi ancorată ambarcaţiunea pe care primăria o va achiziţiona în această primăvară pentru a efectua croaziere pe râul Olt, între Călimăneşti şi mănăstirea Cozia. Cu această ocazie turiştii pot admira obiectivele turistice situate pe teritoriul staţiunii – mănăstirile, construcţiile vechi dar şi panorama vestică a Masivului Cozia, castrul roman de la Arutela. Urmează a doua etapă, construirea efectivă a centrul spa, a piscinelor de pe malul drept al Oltului”, a declarat, pentru Agerpres, primarul din Călimăneşti, Florinel Constantinescu.

În vara anului trecut, a funcţionat o ambarcaţiune pe râul Olt, o investiţie a unui om de afaceri din Tulcea, care efectua croaziere pe ruta Călimăneşti – insula Ostrov – Căciulata.

Printre proiectele cu fonduri europene care sunt derulate în Călimăneşti, primarul a menţionat amenajarea parcurilor balneare şi a trotuarelor.

Staţiunea Călimăneşti – Căciulata este situată la 20 de km de Râmnicu Vâlcea, la intrarea Oltului în defileu, la poalele Masivului Cozia. Zona Parcului Naţional Cozia şi a vecinătăţilor acestuia este cunoscută ca o destinaţie turistică importantă în România, care prin potenţialul ei natural (peisaje, izvoare termale, relief, hidrologie, faună, floră etc) şi antropic (mănăstiri, monumente istorice), reprezintă o destinaţie interesantă atât pentru turiştii din ţară, cât şi pentru turiştii din străinătate.

Principalele atracţii turistice antropice din zona Staţiunii Călimăneşti – Căciulata:

  • Castrul Arutela – cu vestigii romane construite pe o veche aşezare dacică, situat pe malul stâng al Oltului în Poiana Bivolari (odinioară o mare bivolărie domnească). În prezent se menţin urme ale castrului şi termelor romane construite de arcaşii sirieni din armata romană, precum şi o porţiune a vechiului drum roman, pavat cu piatră cioplită. În urma săpăturilor arheologice au fost găsite inscripţii de pe vremea împăraţilor romani Hadrian (117-118 d.h.) şi Antoninu Pius (138-161 d.h.). Întreaga fortificaţie, care era mai amplă, a fost distrusă de o mare inundaţie a Oltului, fiind conservată şi reconstituită în prezent. Lângă ruinele romane se află izvoarele şi puţul cu ape termale de la Bivolari.
  • Masa lui Traian: un promontoriu stâncos ce prelungeşte Muchia lui Teofil până în albia Oltului; în prezent apare doar că o mică insulă ieşită din apele lacului de acumulare Turnu. Legenda spune că aici ar fi luat masa împăratul Traian în timpul campaniei de cucerire a Daciei. Tradiţia populară locală mai păstrează şi numele de “Masa lui Mihai”, care şi el s-ar fi oprit aici în drumul său spre Transilvania. Dimitrie Bolintineanu a fost inspirat de acesta stâncă cand a scris în 1846 poezia – „Cea din urmă noapte a lui Mihai cel Mare”, alături de poezia „Umbra lui Mircea la Cozia”.
  • Castrul Pretorium: situat pe partea stângă a Oltului lângă satul Copaceni- Racoviţa cu două construcţii monumentale- una pe malul Oltului cu caracter de apărare şi altă construcţie pe terasa superioară a Oltului, o adevarată aşezare romană fortificată.
  • Reţeaua de castre romane din apropierea Masivului Cozia se integra în vechiul sistem de apărare roman- „Limex Alutanus”.

Monumente istorice medieval din zona Staţiunii Călimăneşti – Căciulata:

  • Mănăstirea Cozia – situată în oraşul Călimăneşti, pe malul drept al Oltului, locaş de călugări cu hramul- „Sf. Treime”. În secolul al XIV-lea (20 mai 1388) apare consemnată hotărârea lui Mircea cel Mare de a ridica o mânăstire, „la locul numit Călimăneşti-Cozia pe Olt” aşa cum reiese din Codicele Mânăstirii Cozia. Ctitorie a marelui voievod cu o arhitectură deosebită, mânăstirea este locul de veci al marelui voievod, alături de mama lui Mihai Viteazu.
  • Bolniţa (spitalul) Mănăstirii Cozia- construită în sec. Al XVI-lea, unde incă de la înfiinţare şi-au vindecat suferinţele o mulţime de bolnavi, atât români cât şi străini.
  •  Mănăstirea Turnu- lăcaş de călugări cu hramul „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”,  pentru Biserica veche şi „Schimbarea la Faţă” pentru biserica nouă, ctitorite în  secolul al  XVIII-lea;
  • Schitul Ostrov- oraş Călimăneşti, ctitorit în secolul al XVI-lea cu hramul „Naşterea Maicii Domnului”;
  • Mănăstirea Stânişoara- locaş de călugări, ctitorită în secolul al-XVII-lea;
  • Mănăstirea Frasinei- comuna Muereasca, ctitorită în  secolul al XVIII-lea, lăcaş de călugări cu hramul „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” pentru biserica Veche şi „Adormirea Maicii Domnului” pentru biserica nouă. Este un mare complex monahal;
  • Mănăstirea Cornet- localitatea Călineşti, locaş de călugări cu hramul „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” – sec . XVI-lea
  • Biserici –monumente istorice medievale: Păuşa (sec. Al XVII-lea), Biserica Veche Călimăneşti (sec al XVI-lea); Biserica Scăueni- replica în miniatură a Mănăstirii Cozia (sec. Al –XV-lea); Biserica Proieni, Biserica Călineşti.
  •  Locuri istorice: satul Pripoare, comuna Perişani. Unii istorici consideră că aici se găseşte trecătoarea Posada, loc unde oştile conduse de domnitorul muntean Basarab I au învins armata lui Carol Robert de Anjou (9-12 ianuarie 1330), consfinţind întemeierea statului de sine stătător Ţara Românească.
  • Cetatea lui Vlad Tepeş- situată pe Valea Băiaşului- punct fortificat.
  • Valea Băiaşului, este o denumire ce provine de la ocupaţia vechilor locuitori care locuiau odinioară aici–„băiaşi”. Aceştia  se ocupau cu căutarea aurului.
  • Dealul viilor – Jiblea Veche, cumetoh al mănăstirii Cozia şi vii în terase; cultură de viţă de vie din vremea voievozilor situată la cea mai înaltă altitudine din ţară.
Share on Facebook