Izvoarele istorice nu precizează clar anul în care a fost pusă piatra de temelie a Cetății Histria, însă ruinele ei tronează și astăzi pe malul Lacului Sinoe.
Istoricul Eusebiu din Cezareea scria despre coloniștii greci din Milet, care au fondat această așezare în jurul anului 657 înaintea erei noastre. După un alt istoric, Skymos, nota că cetatea a fost întemeiată în jurul anului 630 î.e.n., ca port la Marea Neagră. Informații despre Histria sunt oferite și de scrierile lui Strabon, care nota că cetatea se află „la o depărtare de 500 de stadii de gura sacră a Istrului”, adică de Delta Dunării. De la fluviul care scaldă sudul țării îi provine și numele cetății. Grecii au botezat Dunărea Istros.
În urma invaziilor avaro-slave, care au avut loc în secolul al VII-lea după Hristos, cetatea a fost distrusă. Însă, până ca năvălitorii să treacă prin foc așezarea, Histria ajunsese să joace un important rol geopolitic. Locuitorii ei au luat parte la revolta orașelor de la malul Mării Negre împotriva regelui macedonean Lisimah, la războiul împotriva Bizanțului și la conflictul care i-a avut ca actori principali pe regele Mithridates al VI-lea Eupator și romani.
Timp de treisprezece secole, cetatea s-a dezvoltat. În jurul anului 480-475, la Histria au fost bătute primele monede de pe teritoriul României. Monedele erau din argint, pe avers aveau simbolul orașului, reprezentat de un vultur pe un delfin spre stânga, și legenda IΣTPI încadrate într-un pătrat incus, iar pe revers două capete umane alăturate și inversate.
Ruinele cetății milenare pot fi vizitate și astăzi, pe malul Lacului Sinoe. Când au fost ridicate zidurile groase de apărare, lacul era un golf deschis la mare. În acea vreme, partea vestică a zidului avea 10 turnuri și două porți. Locuitorii se bucurau de beneficiile unui sistem de aducțiune de apă, format din conducte lungi de peste 20 de kilometric, care alimentau și termele romane. Străzile pavate cu piatră duceau către instituții de educație fizică și cultural-artistică.
Mai târziu, istoricul Vasile Pârvan s-a aplecat asupra cetății antice. Chiar în prima campanie de cercetări arheologice de la Histria, Vasile Pârvan a descoperit o inscripție intitulată Horothesia, care evidenția granițele teritoriul histrian în vremea lui Traian.
Ca să ajungi la Histria, trebuie să te îndrepți spre nordul litoralului românesc, pe drumul care leagă Constanța de Tulcea. La începutul anilor ’20, la Histria a fost construit primul muzeu arheologic. Numai că locul nu a fost tocmai bine ales, iar în 1923 terenul slab a provocat prăbușirea clădirii. Muzeul care poate fi vizitat astăzi a fost înființat în 1982. Aici sunt expuse piese de arheologie greacă, romană și bizantină, ca amfore, inscripții, vase ceramic, sticlărie, obiecte din metal, opaițe, podoabe, basoreliefuri elenistice sau documente epigrafice, care aduc în secolul vitezei aerul antic.
